Desi continua sa ramina restante subiectele despre activitatile mele, ma fortez in seara asta sa postez ceva de actualitate. Incercind sa ies partial din problemele existentiale majore, mi-am reamintit in ultimele 2..3 saptamini de inceputurile mele pe parte de astronomie si instrumentatie observationala (inclusiv terestra), de la inceputul anilor '90. Aveam o oarecare fascinatie pentru binoclurile mari, D80mm... pe care le mai vedeam in cataloagele nemtesti, Quelle (1993 si 1994). Ba chiar auzeam in mediul nostru, pe la Craiova, faptul ca ar avea aia la aerodrom un astfel de binoclu (probabil militar), cu vizare inclinata...
Eh, acum ma gindeam sa mai iau ceva si pentru mine, fiindca nu pot spune ca as avea un binoclu (portabil prin definitie). Am un Groez 6x30 istoric, mostenit, functional, dar cam "impaienjenit" si retras din uz, apoi doua binocluri rusesti cumparate din tirg. Primul functional, dar cam subred la piirghiile care sustin ocularele, tinde sa se defocalizeze la ocularul drept, cel cu compensarea dioptrica. Al doilea, luat fara oculare, in 2017, ramas insa demontat. Am inceput cautarile cu gindul la binoclu "gigant". In segmentul asta, au aparut si 25x100... tentante, dar care realistic vorbind, n-au cum sa fie altfel decit inundate de aberatii cromatice reziduuale. Ma refer evident la acromate din sticle clasice, situate pe linia Abbe a dispersiei partiale relative. M-am scremut si am cautat cit am putut recenzii si filmari prin oculare pe YT. Pina si cele de 80mm sint cam proaste, intrucit ar necesita lungime mai mare sa intre in zona rezonabila. Ar fi de fapt un triplet, care se mai fabrica in anii recenti, si care tehnic ar putea avea un cimp de o consistenta mai buna. N-am aici lista cu modelele pe care le-am extras ca posibile optiuni (poate oi mai completa miine postarea), dar am ajuns cu limitarea superioara a aperturii unui binoclu acromat clasic la valoarea 70mm, 15x70. care e totusi undeva intre dimensiuni... nici nu-mi satisface acea nostalgie. Suplimentar cautarilor pe net, am ajuns si la Astromagazin, aici, in apropiere de Republica si uzinele Faur, unde am testat un 25x100, care s-a confirmat a fi prost si descentrat, apoi un 20x80 ceva mai bine centrat (prin care puteam privi, sa nu-mi rupa ochii), dar imaginea era cam proasta. Astea erau expuse in magazin.
Pe urma am luat in considerare suplimentarea bugetului chiar spre 1200 euro, pentru un binoclu Ibis (nume care nu-mi spunea nimic) parca 26x80, cu oculare la 45 grade, interschimbabile, pe standardul astrometric 1.25inch. Lucru care e un pas important in plus. Constructia parea a fi buna, dar nu m-am edificat in privinta sticlelor folosite la obiective... cred ca tot acromate clasice o avea la suma imensa de 5000 si ceva lei! Ar exista sticla si usor in afara liniei Abbe, din zona BAK, chiar inceput de FK si PSK ca varianta superioara a lentilei convergente...doar ca informatiile astea is cam limitate.
Asa incit am renuntat dracu la deschiderea mare si m-am limitat la D50mm pentru acromatul clasic, iar ca grosisment la 16x, o valoare maxima pentru sustinerea binoclului in miini, cu coatele rezemate sau binoclu in sine rezemat. Totusi, pentru cimpuri stelare, in astronomie, ar necesita o sprijinire mai buna. Ca tipuri constructive ar fi doua, dupa modelul redresorului din prisme. Am cautat din ambele, insa m-am oprit la varinta porro, mai ieftina si care iti sporeste practic farmecul binoclului, acela al vederii binoculare, al perceptiei de adincime pe care ti-o ofera instrumentul. Altfel, grosiementul 16x e foarte modest comparativ cu obisnuintele mele.
Deci, cu toate datele cumulate, am ales un Nikon Aculon 16x50, la 700 lei (avind statusul "in stoc furnizor"), pe care sa-l ridic din magazin (undeva in apropierea statiei de metrou Mihai Bravu). Nu mi-a placut procedura lor, de a te obliga sa platesti produsul, dupa care sa-l vezi. Am iesit afara, l-am verificat si-n departare, si la apropiere... era destul de bun... ce sa zic, in primul rind lunetele bine aliniate. L-am acceptat. Mai tre' sa spun ca in ultimii ani, cind am avut ocazia prin tirguri, am mai aruncat priviri prin binocluri... care erau cam mediocre spre proaste cu spume, si nu erau de alea cu lentile din plastic si coatinguri portocalii/focoase!
Alternativ, inaintea achizitiei, ma gindeam la costuri mai reduse, adica un Discovery (~250lei), un Yucon la 500 si ceva (tot aici in apropiere) si un Olympus 12x50 (incadrat de producator la clasa Pro), care ar fi costat vreo 1000 lei.
Din lipsa timpului, am adus Sotem-ul rusesc de acasa aici, sa le compar mai pe indelete. "Sotem" produs de Kazan... sau ce dracu de firma aveau ei (n-am retinut).
Deoarece nu-mi place sa vorbesc pe vorbe la astfel de evaluari, am improvizat azi niste capturi foto suficient de relevante. Sumarizez si-n cuvinte cite ceva, cu referire la noul binoclu, Nikon:
- imaginea e mai luminoasa si cu un contrast general mai mare (depuneri antireflex mai bune si reflexii parazite mai reduse);
- distorsiunea practic inexistenta, mai redusa decit la cel rusesc (la care, in observatii nocturne, am observat o deformare la marginea cimpului pe un semn circular auto);
- cimpul ocularelor e chiar ceva mai mic decit la Sotem;
- dar, dezvolta culoare laterala - asta-i partea cea mai proasta, care ma deranjeaza
Unii poate ar fi tentati sa zica aberatie cromatica, dar nu, asta nu-i aberatie cromatica (longitudinala), ci e culoare laterala. Greu de inteles cum o firma de prestigiu o lasa in halul asta!
Zona 1:
Zona 2:
In observatii astro (doar descriere), la marginea cimpului:
- Nikon: stelele apar liniare, semn de astigmatism remanent;
- Sotem: stelele apar mai rotunde, dar sub forma de mici gogoloaie, semn al curburii de cimp remanente
Ma refer la aberatii reziduale in intregul sistem optic, desi focala obiectivelor pare sa fie mai mica la binoclul nou.
- aberatia de sfericitate (intra/extra focal): Nikon-ul prezinta o usoara subcorectie, in timp ce Sotem-ul e invers si la valoare sensibil mai mica, la ambele fiind neglijabila pentru grosismentele mici la care lucreaza.
In ansamblu, as zice ca Nikon-ul e mai bun la astro, pe cimpuri stelare (unde culoarea laterala chiar nu se vede); in timp de Sotem-ul ar fi mai bun la modul terestru, pe luminozitati mari. Aberatiile astea depinde cum le privesti... daca vrei sa demonstrezi cit de proaste sint instrumentele, te uiti special sa le vezi. Altfel, tendinta e sa-ti concentrezi atentia pe centrul cimpului.
Nu prea imi place constructia mecanica noua, cu invelirea in cauciuc, nici suprasolicitarea optica... dar asa e piata de consum statistic, cu produse facute pentru boi, pentru oameni neglijenti, superficiali si ignoranti. Eu nu pot cauta la Leica sau Swaroski. Cam ceea ce-mi ofera Nikon-ul e spre maximum calitativ in prezent, de la un acromat clasic binocular. Intrebarea devine daca s-ar gasi ceva similar calitativ la un pret mai redus? Azi m-am cam lamurit nefavorabil de pe net, in privinta Olympusului.
M-am mai documentat in perioada asta si despre lunelele terestre comerciale (acele spottingscope-uri)... ca idee, dar am constientizar mai bine ca instrumentatia strict observationala nu ma mai reprezinta. Inca din 2006 am inceput sa ma bazez pe captura foto digitala. Un binoclu ar fi mai mult un instrument auxiliar, care sa-ti aduca satisfactii personale si momentane. Iar o buna luneta (sau telescop), in centrul careia se afla obiectivul, face mult mai usor trecerea de la foto la observatia terestra decit invers, in ipoteza incorporarii permanente cel putin a sistemului redresor la instrumentele dedicate vizual. Probabil voi renunta la varianta binoclului gigant.
Realistic vorbind, Nikon-ul asta nu-i de lepadat, e acceptabil... doar sa n-ajung ca taranu' sa zic ca-i instrument "de firma"!
PS: Mai e si limitarea pupilara data de telefonul de captura foto. Cam la jumatate! Poate oi mai incerca azi cu batrinul A530, in zona centrala. Tocmai a iesit Paleta sa-si plimbe pechinezul. Am vazut-o la mutra mai bine. Se tragea catelul in lesa, il intreba ca "ce are?" Dupa care o sa urce Paleta in Mercedes-ul rosu, va porni tare muzica, "dus, dus"... si va merge la jobul ei capitalist.
Am citit ca unii (destul de multi astrometristi) ar avea un binoclu Lacerta, din gama diametrului de 50mm. Pare sa fie destul de bun, cam la 500 si ceva lei. Desi acum nu prea se mai afla pe stocuri. Seamana cu Nikon Action. E si greu, peste 900g, (semn ca contine metal), si Nikon-ul e destul de greu, acesta fusese un criteriu pentru mine. Am vazut si ceva filmare pe YT, posibil ca Lacerta ala sa fi fost mai rentabil... desi grosismentul pare sa fie limitat la 12x. Asta e acum, mi-am consumat rezerva in lei (chiar 700) pe care o aveam aici... adica o sa ma mai intretin de la camaruta cu binoclul!
RăspundețiȘtergereSi un aparat foto am tot cautat, Un Fujifilm (mirrorless, X-T3) ar fi foarte bun, dar parca nu ma indur sa dau acum vreo doua mii de euro pe el. De fapt, din strainatate ar fi chiar 2000$ (cu tot cu obiectiv).
RăspundețiȘtergereTre' sa gasesc ceva compact, ideal cu zoom 10x, pina in 2000 lei.
Rectific: corectia sfericitatii e buna. N-am o explicatie pentru care prima data a vazut-o a fi subcorectie. Am mai vazut acum ceva stele, e bun asa, pentru cimpuri stelare, dar trebuie sa stai ori intins, mai comod, sau cu benoclul pe montura. Am mai testat si-n timpul zilei focalizarea... se poate focaliza chiar binisor si marginea, dar atunci sacrifici centrul (in intrafocal). O regula generala pentru focalizarea optima e sa mergi putin in intrafocal la centru (tendinta de irizatie albastra-violet).
RăspundețiȘtergereNu prea e bine ca mi-am facut mendrele... mult mai mare nevoie as fi avut de un aparat foto. La o adica as mai schimba 200 euro din rezerva mea, plus citeva sute de lei din transa de pe 25... pentru un aparat Nikon. Mai mult de 1400 lei nu-s dispus sa dau. Ar fi si mai ieftine, dar care nu mai is in stocuri... nu sint sigur de abordare, de care sa-mi iau in plafonul mentionat. Peste 2000 intru in zona mirrorless-urilor, dar nu-i cazul sa ma arunc la alea, am alte probleme pe care nu pot nici sa le neglijez in halul asta.
N-o sa mai iau aparate foto compacte, ca-s proaste cu spume. Asa-s in prezent. Cu exceptia high-class-ului. Au introdus niste algoritmi exagerati de reducere a zgomotului, incit imaginile is mai proaste decit cele pe care le scoate telefonul. Am 550D-ul dedicat astro, poate i-oi cumpara doar obiectiv (un 18..200 ar fi bun), sa-l folosesc pe ala la nevoie.
ȘtergereJudecind dupa reflexiile produse, ocularele binoclului Nikon (de care dispun) au destul de multe lentile. Greu de acceptat ca le-au proiectat incit sa genereze culoare laterala. E un compromis, evident... dar rezultatul e unul primitiv. As vrea sa-mi procur niste oculare dedicate (preferabil rusesti), in primul rind pentru celelalt binoclu rusesc pe care il am acasa, ala fiind fara oculare de la inceput.
Weekendul trecut am revazut imaginea prin Groez-ul istoric, 6x30, care prezenta distorsiune, dar era clara si spre margine, fara culoare laterala notabila. Bine, grosismentul asa mic (mic si-n raport cu pupila de intrare) nu releva prea multe. Binoclul ala are oculare Kellner, din 3 lentile. Astea mai moderne, tre' sa aiba o variatie de Erfle, ca design optic al ocularelor. N-am ajuns inca sa desfac Nikon-ul la oculare, iar daca oi ajunge, tre' sa investighez daca pot reduce acea culoare laterala, poate din ajustarea spatierii dintre lentile. Tot weekend-ul trecut, am vizualizat in balcon de acasa, spre seara (orele 20) crengile nucului din strada (aflat la ~20m), la E, iluminate dinspre V... care se prezentau cit se poate de placut la 16x... doar ca erau conditii care sa nu favorizeze evidentierea aberatiilor cromatice. Nucii verzi, inca din cele mai vechi timpuri, au reprezentat pentru mine tinte de testare a lunetelor pe care mi le faceam. Si cimpurile stelare le arata bine... i-oi face o montura.
RăspundețiȘtergereO faza interesanta a fost ieri, alalta-ieri, apropo de mediul de la serviciu si practica facuta de citiva studenti in perioada asta la noi, la fabrica. Unul dintre tehnologii batrini merge sa le expuna o problema, crezind ca ei ar fi pe specializarea Optica (de fapt, erau la mecanica fina). N-am inteles exact intrebarea, deoarece expunerea era mai lunga decit intrebarea, dar era vorba de conturul sferic al atmosferei si efectul lenticular pe care aceasta l-ar avea in propagarea luminii. Cum s-ar calcula... chestii de inginerie practica. Respectivii studenti n-au stiut sa dea un raspuns... ca "ar fi ceva formula... ca asa si pe dincolo". Dar aici nu-i vorba despre asta, despre cit si cum ar trebui sa stie studentii. Tehnologul statea in deschiderea din glasvand (spre peretele de la usa, opus celui cu geamurile, unde stau eu) si li se adresa lor. Eu nu m-am bagat in seama sa-i dau raspunsuri... ca, de fapt, lentila e un menisc cu raze concentrice, iar "indoirea" luminii e cauzata doar de variatia indicelui de refractie atmosferica, pe masura rarefierii acesteia. Efectul lenticular ar fi divergent si de asta vedem practic Soarele si cind coboara fizic sub orizont. Calcule diferentiale nu stiu nici eu sa fac, insa cel mai important e sa intelegi fenomenele, sa ai o schema de calcul, Deci dincolo de nevoia studiilor, aici e vorba de facerea lucrurilor cu pasiune... de-a lungul timpului si a activitatilor mele personale, am ajuns oarecum la fenomenele astea.
RăspundețiȘtergere^Textul e fragment al unui mesaj mai inchegat, pe care am unele ezitari in a-l publica acum. Reiese inca o data favorizarea de care se bucura proaspetii absolventi (pe care i-ar angaja si privatii), in defavoarea unora ca mine, vaduviti si aruncati dracu in resemnare. Ezitarea nu vine pentru ca ar avea vreun continut exagerat, ci pentru ca, procedural, inca n-am avut nici o audienta verbala cu directorul general (la care si altii mai apeleaza), sa fie ultima mea incercare de a gasi o anumita intelegere ca m-as preta mai bine la proiectare, ca as vrea sa fiu si eu (profesional) un “lucrator in SolidWork”.