Viata de Agent Operativ

Tare greu mai gasesc materiale... cum ar fi geamurile groase, al caror istoric se stie. Abrazivul... s-a scumpit si asta, ajungind la 37 lei/kg fara TVA, cind in urma cu citiva ani era vreo 10 lei cu tot cu TVA. Culmea e ca parca ar fi facut si firmele astea furnizoare intelegeri de tip cartel intre ele, in privinta preturilor. Am renuntat acum la achizitia abrazivilor cu granulatii 60 si 120. Bine ca mi-am strins de ala uzat, apoi spalat, uscat si urmeaza sa-l cern. Asta asa, ca "divagatie".

- Accesul omului scade pina si la banalele fierotane de constructii. Iata un extras din "tocmeala" cu AI-ul:

 

Am reusit totusi sa-mi iau, chiar daca am mers si a doua zi la Dedeman, doar pentru platbanda (fiindca initial nu luasem nimic). Apoi teava din alta parte, unde am avut o neintelegere pe tema transportului, dar a fost mai bine asa. Noroc ca cei din depozit au avut amabilitatea sa-mi inveleasca in folie tevile, carate de doua ori la bucati de 3metri.

 

 

- Mare belea a fost slefuirea in aluminiu, care e material tenace, nu casant ca sticla.   

 

 

O sa-mi mai trebuiasca inca o placa pentru piedestalul destinat slefuirii, careia ii voi face o adaptare pentru montaj pe structura trepiedului vopsit in grund, dedicat lucrului cu abrazivi. Pe moment insa, i-oi face o improvizatie placii din textolit.

 

- Incepea sa se arate noua placa destinata postamentului pentru polisare, impreuna cu structura de mentinere a acesteia.

 

- Scormonind prin hala nr. 1, mi-a reaparut in cale vechea placa, care face 30 de ani! Planeitatea pe atunci era sub orice critica.

 

 - Desi se degradeaza totul pe acasa, intregul context devenint mai apasator, ma simteam totusi motivat suplimentar. Faza la care am inceput operarea tevii. Era o teava de buna calitate (si in stare buna, si dreapta), desi otelul asta negru, brunat, nu-i neaparat vreun metal nobil, vizavi de care sa capat afinitati.

 

 

- Cu atit mai mult imi reaminteam inceputurile... pe care le mai redau si aici... un Teiv Octeiviăn la 17 ani. 

Plin de entuziasm si cu potential de dezvoltare a vietii. Cele doua imagini se subscriu plansei de CV-u din postarea trecuta.

 

Oare expertii HR or sti incarcatura momentelor, respectiv implicatiile din viitor? Nu, n-au cum sa stie, intrucit la scolile de experti nu se invata asa ceva. Probabil ca aspectele astea le intelegi pur si simplu sau nu le intelegi deloc, in functie de constitutia ta interioara.

 

- Iar acum ce vedem? E acelasi Teiv Octeiviăn, ajuns la aproape 47 de ani!! Cu un nou postament.

 

 

Trecerea acestor zeci de ani n-a fost chiar degeaba, ci a adus experienta.

 

- Iata si solidul real, cu mentiunea ca cercul de baza l-am facut mai mare decit in proiect.

 

 

(aici apare si efectul perspectivei, ma rog)

 

- Cea mai de cacat operatiune a fost curatarea negrului de pe metal... am avut a ma intrebuinta. Ar fi trebuit s-o fac dinaintea sudarii elementelor. Iar cu vopsirea... am tot schimbat la vopsele, fiindca nu gasisem exact ce voiam. E vopsea 3 in 1, data la pensula. Important e sa prinda bine.

 

 

Intentionam sa intocmesc postarea ironic-aluziv, ca in oglinda, in special finalul. Au trecut deja aproape 3 luni de cind cineva imi spunea ca primise o educatie mai aleasa, iar conditiile astea te fac sa-ti formezi o parere cum ca totul in viata s-ar intoarce... cu bune si rele, ca-n oglinda. Mi-ar fi iesit si mie aici, perfect ca in oglinda. Inclusiv despre sacrificiile pe care tre' sa le faci. Doar ca au fost atunci niste faze foarte aiurea, care m-ar cam darima pe interior. Nu mai am puterea sa-l alcatuiesc exact cum voiam. Nici sa le dau drumu nu pot, eh, le-oi duce cu mine ca pe un "bagaj". Unii invatam mai greu faptul ca in viata iubirea sincera nu face doi bani gauriti, ci alte mize conteaza cu adevarat, alte roluri si posturi pe care le alegem. Eu nici n-am avut pe vremuri cu cine sa ma consult, sa-mi fi calibrat altfel perceptiile spre ce cariere sa ma orientez. Iar acum n-am decit sa ma limitez la implinirile aduse prin activitatile pe care le pot face. Mai poate parea inspaimintator faptul ca multe aspecte aparent neimportante nu erau lasate la voia intimplarii, ci erau strategic gestionate. Chiar si pozitionarea unei persoane (linga mine) la o memorabila urcare cu liftul a unui grup de vreo 4, in timp ce un oaspete relevant s-a amplasat atunci oarecum in partea indepartata... cumva disimulant... e unul dintre detaliile mici, dar mari in acelasi timp.  Se coreleaza totul intr-un mod fabulos. Sigur ca se poate genera suspiciunea framintarii subiective a unui ghiveci astfel incit sa iasa din el ceea ce vrei tu, doar ca eu consider ca rezultatul poate fi malformat numai de catre un autor de o capacitate intelectuala precara. Nu sint vreun geniu, dar sigur nici in halul asta. Sint totusi chestii care te toaca si tind sa te darime. Da...

 

In postare am omis ilustrarea unor etape tehnologice... mai spuneam altadata ca nu-i cazul sa dau tot ce pot mura-n gura, cu atit mai mult acum, cind eu sint ala care risca sa devina boschetar. Dincolo de implinirile unor realizari personale, tre' sa ma gindesc ce oi mai putea face pentru evitarea decaderii grave. Eu nu-s privilegiat, incit sa traiesc din granturi! Nu, ci tocmai mie mi se aplica duritatea capitalismului, a economiei de piata. Astia au acaparat absolut totul unde mai exista proiectare in solidwork. Nu-ti mai ramine decit sa te retragi si din viata...

Hai, totusi o extrapolare mai optimista (un Teiv Octeiviăn din 1998, aflat in plina functiune operativa):

 

Inapoi pe "Batrinul Continent"

- Incep prin anexa practica de CV-u, despre care scriam la comentarii. O parte din activitatea de acasa. Mesajul in sine al anexei depaseste domeniul strict al opticii, dar nu vreau sa ma erijez in expert HR sau de "Talent Acquisition".

 

 

 

In conditiile in care aptitudinile practico-analitice de optician sint pe cale de disparitie din tara românoșilor, pe mine numai niste MIZERABILI ma puteau arunca in strada... acum prin restructurari fictive (fiindca sint eu "prea curios", plus ca-i mai si "desconspiram").

Din moment ce au trecut zeci de ani de la acea "revolutie", eu cred ca nu vom mai scapa niciodata de SECURISMUL ala jegos, deoarece e in fibra noastra. Sau, nu stiu, sa verifice peste vreo 100 de ani cine o mai trai atunci. Fac unele eforturi sa nu dezvolt acum subiectul in directia asta.

Din pacate, se creeaza o discrepanta in domeniul mecanicii fine spre optica (unde sa conteze rezolvarea unor lanturi de dimensiuni), incit ceea ce mai ramine in domeniul acelei activitati pe la institute, tot, absolut tot e acaparat, e in regim inchis de selectie. In prima jumatate a lunii martie am fost si eu la institutul de mecatronica de la Obor, in incercarea de a depune macar formal un CV-u. Vai de mine, ce experienta am avut acolo...

 

- Am reusit sa-mi iau geamurile de care am nevoie la dispozitivele pentru obiectivul cel mare. Am luat chiar mai mult geam de 15mm, avind ocazia acum... ocazii care tind sa se rarefieze tare mult. La Glass Expert imi cerusera un pret total in jur de 770lei pentru 3 placi! 

 

 

- O noua serie de suruburi inoxidabile:

 

 - In ultimele doua saptamini m-am ocupat si de proiectarea mai multor variante de piedestale pentru slefuirea / polisarea manuala a discurilor mari. Aparent, constructia ar fi similara cu versiunea din 2020, dar acum sint construite mai sanatos, cu acele paremetrizari de interdependenta intre piese. Desi pot exista piese singulare complexe, consider ca abilitatea de a face acele parametrizari reprezinta limita de trecere de la amatorism spre profesionism.

 

1. O prima varianta din prezent, in care barele de legatura asigura acea triangulatie contra torsionarii. Bridele (tip platbanda) de la capetele barelor ramin drepte. (In 2020 ma intrebuintasem sa fac niste proiectii spatiale, sa calculez unghiurile precise.) Totusi, dezavantajul major al ansamblului il reprezinta sensibilitatea crescuta pe 3 directii la momentul limita de rasturnare a trepiedului.

 

 2. Urmatoarea varianta face trecerea la baza de asezare pe 6 puncte, 3 avind compensare pentru planeitate. Brida de prindere din platbanda ramine drepta la capetele superioare ale tevilor de legatura, dar indoita la cele de la baza:

 

 3. Trepiedul in sine neavind un gabarit exagerat de mare, care sa impuna necesitatea dezasamblarii, elimin legatura din tevi demontabile, pe care le inlocuiesc cu 3 mai groase (acelasi tip cu cele din scheletul de asezare). Mai introduc un adaptor detasabil, care inglobeaza rolurile de sustinere a unei tavi de colectare a scurgerilor, cit pe cel al prinderii structurii plansetei de lucru:

 

 4. Prin constringerile de timp, trebuie sa simplific constructia piedestalului de polisare, pastrindu-si functionalitatea. Oricum, la toate gindeam si modul practic de realizare. Picioarele principale devin liniare. Cele secundare vor tinde sa introduca niste momente de torsiune ocazionale si pulsatorii, dar nesemnificative. Cind oi mai fi aici, o sa reiau calculul analitic de rezistenta, cu descompunerea fortelor si momentele pe care le genereaza, cit si simulari FEA.

 

Obs: Daca vreau sa trec cu tancul peste el, pot optional sa ridic spre planul median centura inferioara, cu acele picioare suplimentate, care sa devina centrala. Si sa introduc o a 3-a centura hexagonala la baza. Am facuta si varianta asta, doar ca reper. Le-am codificat ca produse separate, care mai imprumuta subansamble, in special ansamblul placii de lucru.

 

In final, un pic de nostalgie experimentata recent, a trecutului meu nu foarte indepartart, dar pre-aventurii profesionale bucurestene. Oi mai vedea dupa un timp ce oi mai putea face.

 

Da... ma puteti crede pe cuvint ca o mare parte din lumea in care traim e inimaginabil de INFECTA. Eu am totusi o sensibilitate ridicata la mintiri repetate si incercari de prostire in fata (unele tare stridente), care includ manipularile emotionale. Toate astea in definitiv sint doar detalii si particularitati... fiindca e suficient sa vedem halul in care ne merge, ca tara... tocmai din cauza vechilor "metehne si cutume", cu implicatile acestora. Acum o sa incerc sa ma detasez un pic.

 

PS: Iata cum arata acum frigiderul inginerului mecanic, un autist absolvent cu 10, fiind determinat de constringeri bugetare reale. Eu nu sint sef de serviciu la RomTactica, de exemplu, si sa mai am si duble finantari pe contracte fictive din fonduri UE grase... cu toate rudele claie gramada, abonate la bugetele de stat, ale serviciilor si ale UE pentru cercetare, prin angajari fictive, desigur! Asa-i viata, nu? Unii sint mai privilegiati decit altii! Pe unii a avut cine "sa-i insurubeze" cu pas mare si grosolan in posturi caldute, in timp ce pe noi, ceilalti, ne-au retezat ca pe niste suruburi cu defecte de fabricatie.

 

Haideti la pită cu mustar! Proaspata, de la cercetare! Pită cu mustar aveeem!!

 

(In timp ce unii 'proiecteaza' pasari Phoenix care nu decoleaza niciodata decit pe hirtie, eu am reusit performanta de a face sa dispara continutul frigiderului printr-o inginerie bugetara de precizie!!) < Prea tirziu, inginerule, familia si-a securizat deja pe altcineva pentru postura asta!