Da, tocmai am schimbat brusc decorul. Dincolo am resimtit o enorma nostalgie in cabina mea in care pina nu demult polisam oglinzile DK de mare precizie. Locul in care formarea mea umana si profesionala presupunea o vedere de ansamblu, o implicare totala, spre deosebire de cea impartasita la fabrica, strict fragmentata. Eu proiectam sistemele de oglinzi si componentele in general, apoi ma ocupam de procurarea materialelor, stabilirea proceselor tehnologice, debitarea, slefuirea si polisarea, urmate de controlul optic final. Eu ma ocupam si de marketing si vinzare dupa caz, ambalare si expediere. De tot, ceea ce implica o anume profunzime si dedicatie.
Am adus-o si pe Rosiuta aici, ceea ce mai aveam din ea. Draga mea Rosiuta!
Cind am fost la inceputul lunii trecute la Craiova, in weekend-ul 2..3-11, am uitat acolo o placinta, iar acum i-am consemnat starea. N-am aruncat-o, ci am lasat-o in acelasi loc, in aceleasi conditii. Probabil de Craciun oi mai ajunge acolo, sa-i verific din nou stadiul de mumificare accelerata.
Mi-am adus, desigur, si compot de Rosiute, facut de mine asta-vara... adica in alte vremuri.
Rosiuta e iubita mea, daca nu e clar cine e.
RăspundețiȘtergereImi luasem concediu o zi, pentru luni, din cele 4 la care am drept legal pentru anul asta. In ideea de a ma intoarce cu un tren la pret redus, care sint doua, dar numai noaptea spre dimineata. M-a adus insa Normalu... imi era cam jena de situatie.
Iar acum cu noaptea-n cap, m-am trezit cu caloriferul teapan! In frig. Si nu e prima data. Cred ca or fi erori de la instalatie, care necesita resetare. Sper sa fie asta cauza, nu eventuale dume ale proprietarului. E nasol ca n-are cine sa se ocupe rapid de resetare. Indiene, indiene... Ceea ce in mod normal ar constitui motive in plus sa plec mai repede in alta parte... numai sa pot, ca nu prea pot. Nu s-a amortizat nici comisionul initial. Nici pe profit n-am intrat la salar, nici nimic. Chiar si cind o fi profit, vai si amar ce "profit" o fi. Cum s-o tin pe Rosiuta in frig aici?! Tre' sa ma ocup de ea s-o incalzesc.
Azi dimineata, tramvaiul a consemnat un record (pozitiv) intre capetele de linie, respectiv gara Progresul si P-ta Unirei, de 25 minute. Cind abia se tiraste, face si 35.
RăspundețiȘtergereDoamna mea de la Unirei ma cam evita... in schimb, bine ca face sex. Poate chiar inainte de a pleca de acasa trage o “quickie”. Mai scriam ca aveam o fata in rutina zilnica de dimineata, dupa ce ieseam de la metrou, pe Grigorescu, venind din sens opus, dar n-am mai vazut-o de ceva timp. Erau de fapt doua, daca nu cumva fac vreo confuzie. Pe alta o vad un pic mai incolo, pe Brincusi. E rezistenta la frig, nu poarta nimic pe cap, nici nu-i infofolita la git.
Da... cind n-o sa mai fiu acolo, o sa-mi lipseasca, o sa-mi fie dor de gagicile astea din rutina mea zilnica. Chiar daca ele habar n-or avea de mine, ca oi mai aparea sau nu.
In noul regim de viata mi s-au intiparit alte elemente, cum ar fi si vocea din difuzoarele metroului de dimineata, de genul: “... Trenul circula in directia Republica. Pentru directia Anghel Saligny, coboriti la statia Nicolae Grigorescu.” Asta e repetitiva pe termen mai lung...
Trebuie sa cred ca iubita mea n-o fi jigodie. Draga mea Rosiuta, ce vina oi avea eu?!
Ma mai atipesc seara vreo ora, apoi mai stau si-n toiul noptii. Fiindca nu mai suport sa ma culc prea repede, desi tre' sa ma scol la 4:45.
ȘtergereO faza cam jenanta si care compromite fundamental ideea de profisionism ar fi una la care am asistat azi la uzina. Adica timpul unitar, pe om, se calculeaza in virtutea unor parametri, de catre noi, tehnologii. Dar venise o vorba de sus, de la directorii comerciali sau ce or fi fost, sa mai scoatem citeva minute astfel incit totalul pe reperele date sa fie la o anumita valoare. Adica noi nu scoatem nimic "din burta". Deci e anormal si penibil asa ceva! Mai gasisem un fel de indrumar pe calculatotul meu, fara autor, despre tehnologie, scris cam incilcit si cu o redactare defectuoasa pe alocuri. Nu ceva greu, matematic, doar incilcit. Expunerea procesului incepea prin stabilirea posibilitatii de debitare simultana a mai multor placi, din acelasi bloc, ceea ce implica mai multe discuri taietoare... ceea ce nu e cazul la noi. Adaosurile erau descrise mai laborios, cu mai multi coeficienti, iarasi diferit regulile empirice care-mi fusesera impartasite. Si-n fine, auzind azi cum i se cerea colegului cu vechime, sa ajusteze "din pix" timpii pentru calculul manoperei, nu se mai pune problema necesitatii studiului de "chitibusareala". Cum sa-si permita aia sa intre peste prescriptia fiselor emise de noi?! Cind sensul e invers. Sa se fi tocmit dracu ei, in functie de necesitati. Mai ales ca voiau in minus.
ȘtergereDa... sa ma atipesc acum. Rosiuta va ramine iubita mea chiar daca o fi facut sex in seara asta.
ȘtergereE cam racoare aici, la indianu, dar noroc ca Rosiuta e iubita mea!
ȘtergereAm uitat sa scriu "aseara" ca, la intoarcerea de la uzina, tot pe Brincusi, cind mergeam spre metrou, am impresia ca am vazut-o iar pe scumpa care obisnuia sa se intoarca la Craiova vinerea. Tirziu mi-am dat seama, fiind la citiva metri de mine, cred ca ea era (privea mai in pamint), desi probabilitatea era mica.
Rosiuta e iubita mea. Ooo... draga mea Rosiuta! Unde esti, iubita mea?! Unde esti?
RăspundețiȘtergere(as mai fi scris citeceva, dar ma simt ca dracu, in urma perceptiei de frig accentuat la drumurile de intoarcere de saptamina trecuta, m-a prins iar raceala)
Acum mi-e mai bine, dar mi-a pierit vocea, draga mea Rosiuta! Nu mai pot vocifera pe aici citatul de mai sus!
ȘtergereN-am mai patit demult in halul asta la corzile vocale.
Cum dracu o putea fi cind iei a doua transe de salar (diferenta pina la 1620), din care insa iti pastrezi doar 11 lei, si practic toti banii trebuind sa-i pastrezi pentru plata chiriei (inclusiv utilitatile)?! Vai si amar!
ȘtergereS-a ivit ocazie sa mai merg pe acasa zilele astea, mi-as fi facut si o masa cu picioare rabatabile, pe care s-o pot aduce aici, dar de unde bani de materiale?! Cind nu-mi mai ramine nimic. A devenit vitala chestiunea mesei de studiu, pentru laptop, fiindca in prezent si stomacul se solicita, si genunchii se bulesc... nu mai am stare.
Da... as mai fi scris despre gagici si drumurile din weekend...
^ Auzeam in seara asta ca s-a clasat dosarul rompetrol, dupa 15 ani de tergiversari, Adica nu el singur s-a clasat, ci porcii care se pensioneaza timpuriu, excrementele care primesc sute de milioane venituri, aia si-au facut astfel "datoria" pentru care is platiti. Inseamna ca-s platiti si pe cai obscure, ilegale (generatoare de scopuri opozabile celor declarative), care ar trebui sa le anuleze veniturile oficiale de la stat, de la contribuabili. Ba mai mult, ar trebui sa-i anuleze si pe ei, ca oameni (fiind doar niste dejectii) si profesional, sa nu mai ocupe inutil locuri vitale in aparatul de stat. Mda... situatia imi stirneste o revolta maxima.
ȘtergereLa fel cum s-a ivit, a si disparut ocazia de a merge destins acasa, inainte ca eu sa fi ajuns acolo. Azi de dimineata am aflat vestea ca se intoarce acum si nenorocitu' ala, cica tapit de prin strainatate, unde ar fi trebuit sa stea pina de Craciun. Inca as mai fi mers, cu gindul sa-mi fac acolo o masa portabila, dar accesind fugitiv net-ul la alt PC, vremea era prognozata ploioasa pina simbata. Si astfel am renuntat dracu, m-am intors aici cu cele doua zile luate libere, pentru care deja vorbisem (si pe care probabil ca le-as fi putut valorifica mai bine). As mai fi avut un al doilea scop la Craiova, pentru miniconcediul asta de 3 zile, adica sa polisez la citeva oglinzi secundare, cu refacerea polisorului. Dar mi-a pierit cheful de tensiunile de acolo. Oricum, vitala era masa. Cu cit ma chinui pe aici, neavind conditii optime de studiu, cu atit imi cresc sansele de a ramine mai mult timp prizonier in cacatu' in care ma aflu. Ma enerveaza mult fazele astea, cum ma indemna maica-mea saptamina trecuta sa vin, iar acum a trebuit sa ma demontez brusc. Nici mincare nu prea mai am... sa ma duc sa-mi maninc sanvisul, daca nu s-o fi stricat.
ȘtergereCind am plecat de dimineata, pe la 5:45, chiar pe aici prin capatul strazii, la iesirea in soseaua principala, mi-a aparut in fata ochilor o gazela sau o caprioara de foarte buna calitate. Era cam panicata, mergea si ea grabita, ba chiar alerga un pic spre bucla unde intorc tramvaiele. Cauta sau astepta pe cineva, care nu era, a vorbit in telefon mai precipitata, apoi s-a intors din directia din care venise. Era imbracata lejer la conditiile de afara, in blugi si un jerseut. Imi pare rau ca nu m-am oprit si eu mai aproape, s-o fi vazut mai bine, sau chiar de unde eram, as fi putut consemna momentul. Pe urma am luat metroul de la Eroii Revolutiei, cu schimbare la Unirei. Si pe acel prim segment scurt, am vazut o fatuta asa frumoasa si delicata in metrou, mai la capat de vagon, cum intrasem, sprijinita de perete. Nici pe asta n-am vazut-o mai bine, desi ar fi trebuit; nu prea aveam conditii. Imi vine sa la prind in brate un pic, sa le simt, asa ca o forma de salutare.
ȘtergereNu stiu ce s-o fi intimplat nici cu fata pe care o vedeam pe Brincusi zi de zi, dimineata (pe ultimul meu segment de mers pe jos). Saptamina asta n-am mai vazut-o deloc. Pot spune ca e deja o cunostinta de a mea. Si pe asta as prinde-o un pic, in semn de salutare cind o vad.
ȘtergereDa, mi-a mai revenit un pic vocea, incit sa pot vocifera pe aici!
ȘtergereSarind la un alt subiect, in momentul in care mai afli citeceva din situatiile altora din jur, pentru a te putea autoincadra pe o scara, pe un grafic, a te raporta la ceva referinte n-ai cum sa nu te intrebi daca directorii si, in general, cei bine plasati in institutii sau intreprinderi or avea vreo urma de umanitate in ei? Sa se intrebe la rindul lor, "oare celor din subordinea mea (cu salarii de vreo 10 ori mai mici) are cum sa le mearga cit de cit bine, acceptabil"? Sau or zice cu privire la tema asta, "lasa asa, ca-i bine!". E ceva greu spre imposibil de conceput! Cu asemenea specii o fi ceva de negociat? O conta in ultima instanta suta de lei, si aia scremuta din greu?! Nu cred. Daca un bun-simt minimal nu-i face sa gindeasca lucrurile astea in avans, sa reactioneze un pic mai altfel. Vad si mai aud chestii de astea pe toate caile, si la tv, si-n lumea reala. Discutiile presupun ca s-ar limita doar la instiintari, in conditiile date. Numai in capitalism, unde se liberalizeaza totul, se vad (factual)caracterele reale.
Da... ce o mai face Rosiuta?
Abia acum am reusit generarea Swept-ului pentru filetul unui 'olsurub, in a 2-a zi. Tot rasturna profilul generator, iesind un cacat fara noima. Pentru ca nu-i bine sa-mi ramina restante neelucidate, care-s demotivante si arunca o urma de indoiala asupra functionalitatii corecte a solidworkului, din instalarea acestuia. Mi-a mai ramas ceva nerezolvat la o banala animatie a unei piulite pe un surub. Dar o sa revin alta data la animatii, fiindca nu le pot aborda toate deodata.
RăspundețiȘtergereAtita ma chinui la masuta asta, mi se macina si stomacul, sa ma zvircolesc in pozitii mai confortabile, fara sa-mi distrug genunchii (in special cel sting). Am rasucit laptopul si ma sprijin acum in raftul (sifonierul) pe care-i tv-ul, raft care-i incastrat in pereti. Futu-i pastele ei de treaba, cu lipsa mesei. Poate oi mai putea duce problema pina la pauza dintre Craciun si anul nou, sa merg atunci acasa sa-mi fac o masa, dar si scaun imi va trebui. Poate o avea maica-mea scaun de genul ala, pliabil, intr-o forma acceptabila. Intr-un fel mi-au ajutat liberele astea, chiar daca n-am temperatura, n-am nici o stare generala prea buna. Inclusiv zvircolelile de la masuta si tensionarea stomacului duc la o predispozitie la diarei si afectiuni generale.
A avut mare dreptate doctorita de familie, in privinta estimarii efectelor secundare dupa vaccinul antigripal. Si racelile ulterioare, cam in ce forma se vor manifesta. Altadata faceam febre mai mari, cu dureri mai puternice la git, de ma zvircoleam rau noaptea, parca mi se coceau plaminii. Acu' n-a fost prea mare, s-a si dus dupa doua zile, dar disconfort general a existat... mai ales infundarea grava la baza gitului, cu pierirea vocii. Practic, trecusem de virful acelei perioade reci si cind a inceput sa se mai amelioreze vremea, m-a prins o oarecare durere in git, urmata de raceala-n sine. Tot asa, citeva paracetamoale am luat. Alte medicamente contra racelii si febrei oricum n-aveam.
ȘtergereE groaznic sa stau toata ziua numai in camaruta asta, mereu cu crampe si o stare de disconfort abdominal. Si cu raceala inca infundata-n organism. Groaznic! O fi de la "valorile abdominale", cacatii dracu?! De la sfirsitul lunii trecute a trebuit sa tai serios si din bugetarea zilnica pentru mincare, sa-mi ajunga putinul pe care-l am pina de craciun. In mall-ul de la Titan, unde e si Auchan-ul, vazusem o prajitura cu mere, care arata mai bine decit in Auchan, fiindu-mi pofta, dar m-am abtinut. Era destul de scumpa. O bucata patrata vreo 6 lei, adica nu retin exact. Parca mi-as lua doua bucati, daca oi mai gasi si azi.
ȘtergereContext in care mi-i amintesc pe cel putin doi pitipelnici de jurnalisti de dreapta, Minuta si Guran, cum explicau ei cit de mare e PIB-ul acum, ca e mai mare de 3..4 ori decit in '89, ca puterea noastra de cumparare e mult mai mare acum decit a romanului anilor '80 (din comunism). Si iata-ma pe mine acum, inginerul, fara casa, fara masina, fara posibilitati de concedii si discractii, fara mincare mai variata... fara aproape nimic. Futu-va rasa-n gura de jigodii belite si propagandiste ce sinteti! Gunoaielor abjecte si imputite!
^ Iete acum imi bagai un recipient din plastic, de la apa la 5l, sub cur, sa stau mai sus si sa ma sprijin mai bine in spate de primul raft al sifonirului. Stau pe perna de aer, cum ar veni, doar sa nu se aparga. First class, ce sa mai!
ȘtergereIar cota de absurditate a multora de la serviciu mergea pina intr-acolo sa ma intrebe ca de ce nu ies sa vorbesc, sa ma intretin cu ei (vreo sarcina profesionala concreta neavind atunci), ei stiind si vazindu-ma ca nu mai iesea vocea din mine! Cam la atit merge "profunzimea" de inelegere a unora. Nu mai pomenesc conditia de autism nativ si alti factori cumulati si copti bine in timp. "A te intretine cu colegii" e liantul echipelor de lucru, principalul criteriu in privinta cariua besinile firmelor private sint si mai exigente.
Na, ca m-am lacomit, azi mi-am luat si felul doi! Am spart bugetu'! Mi-am mai luat si o bucata de aia de placinta (stil prajitura) cu mere. 4.5 lei costa. Am mincat-o acolo pe loc, dupa ce am iesit din cladire. A fost buna, dar prea scumpa pentru mine. Cred ca o sa minc numai felul doi acum, codul pane, iar ciorba miine, Urmind ca luni sa nu mai cumpar nimic (sa bag o masa de prinz pe baza de ou fiert), fiindca tre' sa mai scot un pic din cheltuiala, nu merge chiar asa, ca o sa ajung sa minc numai pita cu ceapa! Pita cred ca o sa-mi ajunga si pentru luni, a 3-a zi, ca sa nu mai merg sa iau nimic.
ȘtergereReferitor la raceala, “a trece” si “a trece bine” sint doua notiuni total diferite.
RăspundețiȘtergereAzi (dumineca) ar fi fost dimineata in care m-as fi intors de acasa cu trenul de noaptea. Cu sau fara masa portabila, nu voi sti niciodata. Desi m-am obisnuit, drumurile cu tramvaiul ma aduc la saturatie... in contextul sarbatorilor, cu mai multi puradei si muieri cersetoare care-ti striga in urechi, adaugati la cei care behaie si borasc mereu, avind plaminii terci si la cite vreun dement sau labil mintal (cum nu-s deloc putini pe aici). Chiar la intoarcerea de ieri din oras urcase un brunetel rotofel si puhav, dar corpolent, care avea un tic de clatinare necontrolata, ingina ceva pe gura (o interjectie lalaita simpla) si-si dadea castane in cap. Mai avea si o bita la el, in cealalta mina. Toate astea una peste alta, plus lipsa banalei mese de aici, evident, m-ar face sa-mi iau cimpii. Sa mai caut dracu la anunturi, desi sansele sint minimale de a gasi ceva mai convenabil in gama preturilor acceptabile.
Ieri dupa-masa, pe la 5, am facut si un al doilea drum, pina la un Lidrî mai apropiat. Am mers doar cu tramvaiul, ca misloc de transport in comun, coborind la Mirador. Adica 5 statii... o, 5 statii? Ce drum scurt, beton! Fata de cele 17, totalul liniei nr. 7, pina la Unirei. Mirador e o cladire un pic darapanata, scrie pe ea ca-i restaurant, dar pare mai retro... asa, de prin anii '70 (cel mult '80 la noi). De asta am luat-o ca reper.
ȘtergereSe anunta "A Glorious Day"... insorita inca de dimineata si cu vreme in incalzire. Gagici n-am, nu-s interesate de mine, dar m-as duce sa mai zburd pe cimpii. Insa aseara mi-am spalat incaltamintea, nu stiu daca se va usca in timp util. Poate spre seara sa merg in diverse locuri, pentru luminite.
ȘtergereDa, a reaparut fata mea de la Titan, de pe Brincusi. Si ma bucur cind o vad dimineata. Saptamina trecuta n-o vazusem deloc. La serviciu n-am gagici, nici vorba de asa ceva. Si mai ales ca e de foarte buna calitate... am o stare de bine cind o vad. Sper doar sa nu fie de tipul jigodiilor proaste pe interior.
ȘtergereAm fost si ieri (dumineca), pe timpul zilei, in parcul Herestrau... fiind vreme insorita si foarte buna pentru perioada asta. E foarte mare parcul ala, pentru prima data am dat o tura in jurul lacului, observind si Casa Scinteii si faindu-i poze. Am reconstituit astfel o imagine mai veche, de prin anii '60, a lu' taica-meo. Apropo de ceea ce mai scriam, remarcile despre propagandistii de dreapta, aia mereu in gura cu cresterea pib-ului si a bunastarii oamenilor... ma gindesc cum dracu se face ca acum (spre deosebire de vremea comunismului) eu nu-mi pot permite sa-mi cumpar un aparat foto calumea, preferabil metalic, cu obiective din metal si sticla?! Nu-mi pot, doar tinjeam in urma cu niste ani, cind cautam informatii si imagini mostre pe net. Daca oi ajunge cumva sa cistig mai bine in cimpul muncii, achizitia unui astfel de aparat va deveni o prioritate.
Acum m-am trezit dupa o a doua repriza de atipire, aproape am terminat si de mincat. Ieri avusesem o atipire mai prelungita de seara, de pe la 21 si ceva pina un pic dupa orele 00. Cu tv-ul aprins, n-aveam treaba. Dupa ce am iesit de la uzina, n-am mai fost sa-mi cumpar de mincare nimic, "sa ma dezvolt" cum ar fi o zicere imprumutata de la director, dar nici n-am venit direct acasa, ci am mai fost la gagici... si am vazut vreo 3..4 de foarte buna spre extraordinara calitate. Mi-e destul de greu de acceptat ca trec zilele pe nesimtite, fara sa mai am practic nimic din activitatile mele. Asadar, macar la gagici sa mai merg, in functie de vreme (ca era buna) si alti factori. Dupa ce m-am sculat la 00 si ceva, am mai stat pina pe la 2 sa clocesc o problema inginereasca, si sper s-o fi rezolvat intr-un moment de luciditate mai mare.
RăspundețiȘtergereDoamna mea de la Unirei ma evita! Obisnuia sa astepte metroul stind pe un scaun de acela de pe peron, iar ieri, la cum is dispuse scaunele cite doua grupate la baza unui pilon, a preferat sa mearga mai mult, la urmatorul pilon si sa stea linga un individ care face sex!
Ștergere