Zona Zero

Inca din luna Iunie stabilisem o legatura de inchiriere a unei garsoniere, prin intermediul unei cunostinte. Hotarirea de a ma muta dracu de la periferie in oras fusese luata. Individu' asta zicea ca oricum are de gind sa reamenajeze garsoniera primita ca mostenire si s-o inchirieze. Chiar zicea ca o sa dea anunt dupa ce o va termina. Adica nu era ceva cu dedicatie pentru mine. Eu mi-am exprimat inca de atunci intentia de a reveni in Bucuresti de la 1 August, care era singura certitudine. L-am sunat o data si-n prima parte a lunii Iulie, apoi din nou dupa ce boii de la fabrica isi negasera promisiunea cu camera de camin si ca sa ma descurc cum pot. Aflu si de la asta ca, de fapt, nu miscase nimic si astepta de la mine o confirmare clara, daca sa se apuce sau nu. Am incercat sa mai negociez, preferabil pentru mine ar fi fost o scadere la 700 lei chiria. Mi-a prezentat si o astfel de varianta, in care el sa nu mai fi adus nimic, ramind ca eu sa-mi aduc strictul necesar de mobila si sa ma folosesc de o masina de spalat si o plita pe gaze, care se aflau aici. Am mai avut discutii prin care ma indruma catre varianta de amenajare completa din partea lui, fiindca nu-l avantaja deloc sa nu-si aduca lucrurile lui. Ba chiar imi propunea sa ma ocup eu de transport si amenajare cu mobilierul lui (inclusiv un frigider) care trebuiau aduse din diverse locatii ale bucurestiului. Pina la urma, cu o saptamina inainte de termenul meu de venire, i-am dat confirmarea cit si optiunea care era tot aceea de 800 lei chirie si sa se ocupe el de amenajarea completa. Plus o garantie redusa cu chiu cu vai la 600 lei. Pe atunci nici n-aveam idee ca nu vrea sa facem contract, iar garantia nici n-ai cum s-o platesti ca boul, fara contract, ca accepti ca toate masurile sa fie in favoarea proprietarului! Urma sa-mi spuna si de gindaci, dar ca a dat cu ceva si au disparut toti.
Cu citeva zile inainte de a trebui sa vin, mi-a zis ca n-o sa poata amenaja totul asa cum ar vrea el, motiv pentru care renunta sa-mi mai ceara garantia. Si ca vor ramine in seama mea unele finisaje, de dat cu silicon adus de el, plus cel mult montarea unui dulap asa-zis "nou-nout". Chestia asta nu era definita clar, ce anume mi-ar reveni mie, pentru a ne mentine in varianta de amenajare completa (si pret 800). Sigur nu gaurirea peretilor la bucatarie pentru montarea unor corpuri. Despre dulap imi scrisese pe telefon ca ar fi nou, nemontat, ceea ce s-a dovedit a fi fals, cit si despre abonamentul digi, zicea ca ar exista deja unul facut de catre un asociat de-al sau, ca pachet maxim, nefolosit de nimeni aici, dar platit aiurea de el. Insa cind am ajuns, mi-a zis ca de fapt il anulase, erau moarte complet cablurile aici.
Am ajuns spre seara de simbata, 1 aug, si constat ca, de fapt, nimic nu era amenajat (cu exceptia baii neventilate, unde e o duhoare de mori), ci doar atunci, tiris-grabis, a bagat si incropit cacatu' de canapea cu putin ajutor si din partea mea.
Dupa vreo doua zile i-am facut plata primei luni (800 lei), cind inca ma aflam in varianta A, aceea de amenajare relativ completa din partea lui. Insa dupa o zi sau doua, cind a venit de o data cu mine de la serviciu, sa taie blatul si sa puna chiuveta, de a trebuit sa mai stau pe afara o ora si ceva, obosit si nemincat, atunci mi-am dat seama ca asa nu se poate si ca nu mai vreau santiere intinse aiurea.
Deci aceasta incapacitate a lui de a-si respecta indeplinirea gradului de amenajare la care se angajase era motivul fundamental care m-a determinat pe mine sa-i cer scris (pe e-mail) o revizuire a costului pentru chirie. Banuiam ca motivul asta extrem de concret se subintelege, asa ca nu l-am mai detaliat, ci doar l-am evocat spre final. Am adaugat, in schimb, alte doua probleme constatate: apa calda si persistenta gindacilor, care e foarte primitiva si degradanta conditiei umane, de civilizatie.
Vai de mine, mai intii a reactionat scurt, prin sms, ca atunci citise si ca e "dezamagitor" (solicitarea mea era dezamagitoare, ca nu mergeam ca berbecul inainte, perfect fidel intelegerii initiale, ceva de genul asta). Dupa aia a acceptat, dar a venit iar sa-mi pretinda si garantie 700, plus raportarea la euro. Raportarea asta la euro, de fapt, e profund jignitoare! Am ami scris. Numai una dintre parti are de cistigat, pentru ca ar fi o rasa superioara, aceea a afaceristilor in imobiliare. Restul, pulimea platitoare, sa munceasca dracu pe lei! Numai jigodiile imobiliare, care nu mai fac nimic, tre' sa-si puna la adapost fiecare leut de iminenta devalorizare in raport cu euro.
Iar garantie nici nu poate fi vorba fara contract. Nici eu nu mai vreau contract, ia mai dute-n pastele ma-tii de nemernic excesiv de zgircit! Zi boda-proste pentru "garantia" incasata la sigur, de aproape 50 lei lunar, prin evitarea taxarii tale de catre ANAF!
Nu stiu ce se va alege din treaba asta, fiindca la al doilea sau mesaj, dupa ce-i demonstrasem elegant si cu cuvintele lui, ca n-ar trebui sa fie nici o problema in facerea contractului si continuarea la pretul de 700 pentru chirie, el a balmajit doar o diaree de bazaconii si arogante de filfizon mirlan, fiind incapabil sa contraargumenteze ceva. Avea tupeul sa-mi spuna ca timpul lui e foarte pretios pentru genul asta de "ping-pong cu polemici". Ma trata ca pe un milog. A, si ca el e ala care are nevoie de preaviz 30 de zile, daca plec de aici!!
Totul e prost facut aici, flescait de mintuiala, ca sa fie... si ar trebui refacut mai pe'ndelete, cind va avea timp. Ieri am folosit masina de spalat. Asa l-a dus capu', sa sprijine placa mesei pe masina de spalat. Iar astfel, tre' sa tin de placa si de plita pe gaz, sa n-o ia la vale in timpul centrifugarii, ca nu-i de gluma. Ventilatorul din tavanul baii, care porneste doar o data cu lumina, acu' sta sa-mi cada-n cap, cind oi face dus.
Iata niste imagini de ansamblu. Mai scriam ca obiectele esentiale unei incaperi sint: un pat (sa te poti odihni); o masa cu scaun (sa poti studia) si un dulap. Eu cu toate ma chinui... dar stai asa, am o troaca de dulap, ceea ce deja inseamna LUX!

Zilele trecute am gasit o garsoniera foarte convenabila ca amplasare, pe Postavarului, la et. 4. Era la doar 700 lei. As fi putut merge pe jos la fabrica, in 30..35minute. Am vorbit la telefon, stabilind o intilnire pentru dupa-masa aceleiasi zile. Se prezinta un flacau spre 30 de ani si un om mai in virsta, care era taica-so. Nici ei nu erau din Bucuresti, ci din Severin, iar uneori, intre schimburile de chiriasi, mai locuiau acolo. Mergem inauntru, era foarte curat si terenul testat, aveau si cuier un dulap bun si o canapea mult mai buna, mai lata, orizontala si cu o suprafata uniforma (nefragmentata). S-ar fi putut dormi pe ea fara nevoia de extindere. Ei erau de acord sa-mi inchirieze, doar ca eu nu sint prin firea mea de ala care sa intre balind la gura, entuziasmat peste masura. Ci am intrebat de apa calda, dorind sa verific si la robinet, apoi ma uitam un pic pe geam afara, pe ziduri (avind in mintea mea cosmarul de aici). Plase nu aveau la geamuri, dar probabil locuinta fiind verificata, alta era situatia bloclui, desi nu era dintre cele reabilitate termic. Mici neajunsuri existau, dar oferta mi-ar fi fost foarte convenabila. La plecare a tramas ca vin urmatoarea zi sa inchiriez, iar ei, in special flacaul, ca el decidea, era de acord la rindu-i.
Insa in dimineata urmatoarei zile, cind il sun, imi zice ca nu mai facem contract, ca s-a razgindit, ca nu mai inchiriaza. S-au dovedit deci a fi niste oameni de cacat! Peste tot, numai oameni de cacat. Atitea sperante imi facusem, atita usurare resimteam, dar s-au dus dracu toate. Astfel, sovaiala unor jeguri umanoide influenteaza destinul unui om. Te-ai astepta ca niste oameni mai necajiti (el cu o miopie severa, plimbindu-l pe tac-so la spitale si farmacii) sa-l inteleaga pe un altul mai necajit la rindul sau... cu salariu mic la fabrica de stat unde lucreaza si unde-i fusese refuzata dorinta de evolutie profesionala. Dar cind colo, ei erau doar niste cutre infecte.
- Cosmin 0765 84 88 97   - asta e primul om de cacat, al carui loc e in veceu.
Atita le-as mai zice: Asa sa va ajute Dumnezau (cum m-ati intors voi pe mine)! 
Imi argumenta oarecum contradictoriu, ca vor mai avea nevoie sa vina cu tac-so prin Bucuresti (lucru care se stia si cu o zi inainte), apoi cacatului ii era teama ca o sa-l sun eu dupa ce ajung de la serviciu, sa-i zic ca n-am apa calda. Sa-l stresez astfel tocmai pe el, proprietarul. Ar fi vrut un mutalau docil, care sa nu aduca nimic in discutie.

Fazele astea arata ce viziuni deformate au asupra capitalismului niste indivizi mai tineri decit mine... primul, de sorginte feudala, iar asta al doilea la ce dracu de delasare si iresponsabilitate s-o incadra. Pe cind afaceristul tre sa fie mereu implicat, sa stie ce se intimpla, ce corectii se impun pentru ca clientul sa fie multumit si lucrurile sa mearga bine. Nu asa ca te duci dracu si astepti sa-ti intre constant niste bani in cont, ba mai rau, sa-i ceri chiriasului doar dovezi ale platii facturilor, nimic altceva. Iar despre cum ii merge lui, sa te doara in cur, ca te-ar stresa spunindu-ti eventuale probleme. Astia-s oamenii de cacat. Pina si indianu' mi-a intors curul, ca cica nu nu mai are de inchiriat. Eu vazindu-i anunturi recente si stiind ca muncea de zor sa termine inca o cladire. Cred ca le inchiriaza numai prin cacatu' ala de agent imobiliar.

In fine, mi-am luat mult asteptata pizza in ziua de joi, sa ma engioinez si eu barem cu ceva mincare:

A fost foarte buna. De dimineata imi luasem si o apa minerala de la magazinul din apropiere, sa am si ce bea.