Mai intii am introdus in polisare doua dintre oglinzile seriei actuale, carora le facusem slefuirea pina la capat. Apoi le-am reluat pe cele doua ramase de anul trecut, pentru refigurizare, astupindu-le din nou cu dopuri. Si facind evident inca un polisor pentru asferizare. Am intrerupt polisarea celor din seria noua, sa ma asigur ca am timp pentru finalizarea primelor. Principalul meu obiectiv pe termen scurt fiind posibilitatea de aluminizare a altor seturi, in perioada asta, inainte de vacante (exceptind obiectivul Rosiuta, care-i pe termen nedefinit). Iar acum sint cam plutitor.
Tavi Florian - Artist in optics.
Noroc ca principalele imagini cu domnisoara in pantalonii cu patratele mici mi-au fost returnate in procesul de recuperare efectuat de catre indolentii aia de la bit. Alea erau de pe aparatul foto. Iar cutia din carton, incropita pentru setul D148mm, am mai adaptat-o in toamna lui 2018 (in perioada Rosiuta), pentru a mai transporta cite un set D135mm, ultimul dus fiind cel pe care mi l-am pastrat eu. Asa spart sint de la dezastrul ala cu hardul... dar noroc ca adeseori pot canaliza pozitiv durerea emotionala cauzata, tot in cabinuta opticala la mine.
PS2 (25-06-19, 3:01): Moment mare la Tavi's Optical, cind sub presiune am livrat rezultatele dorite. Am acum finalizate ambele oglinzi ramase din seria de anul trecut, fiind de o excelenta calitate. In urma mai multor reprize scurte in seara asta, de scoatere a unei supracorectii centrale neasteptate, am declarat-o finalizata si pe cea de a doua, nr. 3.
PS (20-06-19, 20:55): Atit de bun e masticul asta de polisare! Lasa o margine curata... o
conditie utopica, care fusese un cosmar pentru mine timp de multi ani.
Ma rog, trebuie si la lucrul cu acesta niste parametri optimi de
presiune si temperatura, plus variatia miscarilor si a presiunilor. Asa, foarte tare cum parea (chiar mai tare
decit cel de la IOR, obtinut in 2013 si lasat aiurea citiva ani, fara
a-i sesiza potentialul), lucreaza perfect la 27..30 grade ambientale. O
binecuvintare! Adica n-am chiar totul de constructie proprie; ci, pe aspectul mentionat, m-am asociat si am beneficiat de experienta indelungata a inginerilor de la optica romana (poate de sorginte rusa). Iar lucrul pe mastic e mai previzibil, mai controlabil in sensul dorit. Inca de la lentilele simplete D62mm, din primavara, pe polisor supradiametral obtinusem laolalta indicatorii magici, pentru a le lasa marginea curata la final. Si oglinzile secundare le polisez tot pe supradiametral, si o sa fac in asa fel incit sa nu mai necesite interventii cu polisoare diametrale la sfirsit (asa numita metoda clasica). Mai ales cind lucrezi in serie, e foarte bine sa reduci pe cit posibil bibilelile cu tot felul de scule. La fel se intimpla si in privinta asferizarii, evident pe altfel de smoala, la oglinzile primare cu luminozitatea data (F/4.68) si conicitatea necesara nu mai necesita altfel de interventii cu polisoare mici in zona centrala. Acum i-am gasit reteta optima pentru ca smoala asta sa preia bine deformatia.
Mi s-a dat totul peste cap asta-iarna si continua sa mi se dea. Ma gindeam ce minunat ar fi masticul asta la obiective acromate de lunete, unde toate suprafetele se cer a fi sferice. La obiectivul cel mare, D160mm, F2400mm. Dar sint condamnat acum sa merg spre capatul lumii... o calatorie care nu stiu exact in ce consta. Ma mai rasfat macar vara asta, in conditii naturale, cu seria principalelor seturi de oglinzi DK. E totusi greu sa mai imaginez vreo perspectiva... tocmai acum, pe masura ce-mi developez metode mai bune de lucru optical, la activitatea care mi-a ocupat o mare parte din viata de pina acum.
Mizeria de vreme continua, si tocmai revedeam pozele mele la Jupiter. "M-am aplecat" mai mult asupra anului 2017, din care am extras-o pe urmatoarea. Aveam altele mai bune cu setul acela de oglinzi (primul figurizat pe smoala opticala, in cabina facuta in toamna lui 2016), dar nu despre asta-i vorba. Conditii medii de turpulenta, o notasem la nivel 5/10, dar si fierberea asta are multe componente, se manifesta diferit. Doar 1000 de cadre stacuite, insa detalii apar multe si placute:
Au si imaginile astea multa incarcatura, fiind muncite de catre subsemnatul sub toate aspectele, apoi asocierile cu perioadele respective; delegatiile pentru aluminizare etc. Imaginea asta, din aprilie 2017, era evident inainte de iubita mea Rosiuta. Inainte de "a merge sa cuceresc lumea", in cautarea sticlei de 19mm grosime. Si tot inainte cu citeva luni de a o intilni pe domnisoara Indianca.
add PS: Am aprofundat un pic. Deci Remember the Days!
add PS: Am aprofundat un pic. Deci Remember the Days!
Noroc ca principalele imagini cu domnisoara in pantalonii cu patratele mici mi-au fost returnate in procesul de recuperare efectuat de catre indolentii aia de la bit. Alea erau de pe aparatul foto. Iar cutia din carton, incropita pentru setul D148mm, am mai adaptat-o in toamna lui 2018 (in perioada Rosiuta), pentru a mai transporta cite un set D135mm, ultimul dus fiind cel pe care mi l-am pastrat eu. Asa spart sint de la dezastrul ala cu hardul... dar noroc ca adeseori pot canaliza pozitiv durerea emotionala cauzata, tot in cabinuta opticala la mine.
PS2 (25-06-19, 3:01): Moment mare la Tavi's Optical, cind sub presiune am livrat rezultatele dorite. Am acum finalizate ambele oglinzi ramase din seria de anul trecut, fiind de o excelenta calitate. In urma mai multor reprize scurte in seara asta, de scoatere a unei supracorectii centrale neasteptate, am declarat-o finalizata si pe cea de a doua, nr. 3.
Cautarea e in mai multe planuri. In cel indepartat se vede doamna de foarte buna calitate de linga Slots Club (Bucare, octombrie 2017). Tot ce mi-a mai ramas din ea... o imagine defecta, cu pixelatura. O doamna care sigur face sex, nu s-a pus la pastrare.
RăspundețiȘtergereLa inceput de Mai sau chiar sfirsit de Aprilie (deja a trecut o gramada!), mi-am cumparat o manusa de golf de la Decathlon. Voiam sa scriu o postare, dar n-am mai apucat sa merg in parc s-o probez, sa fi avut si aceste date finale. Asa, si pina la urma am optat pentru comandarea ei din magazin (nu mai insir acum toata povestea), dar voiam sa spun ca cea de la caseie, unde ma adresasem intitial, a chemat-o pe o alta fata sa preia comanda mea. O vazusem venind si mi-am dat seamna ca aceea era pentru problema mea, incit am si apucat sa reactionez, s-o vad cit de cit mai bine. Era o fata de buna calitate. N-avea ochelari, dar semana un pic cu Rosiuta. Iar la punctul de comanda unde avea calculatorul, m-am dat si eu mai aproape, sa vad mai perpendicular pe monitor... atunci am fost la citiva centimetri de ea. Era de buna calitate. Unde o fi iubita mea?
RăspundețiȘtergereA rasarit Luna, iubita mea Rosiuta. E in descrestere de faza, aproape de al doilea patrar. O vedeam acum spre E, printre crengile nucului din strada si plasa contra tintarilor de la usa deschisa a terasei mele de la hala nr. 4.
ȘtergereParca nu-mi vine sa cred ca iubita mea face sex, si pe urma il repeta! Macar de as avea de suportat numai faptul ca m-a respins. Toate iubitele m-au respins. Nici la amantlicuri nu-s dezirabil, caci si acolo sint preferabile jegurile cu putere, cu functii banoase. Idee confirmata recent de Stelian Tanase, vizavi de efectele puterii... si cum se inghiesuie toti cirnatii in politica, spre putere, pentru a-si facilita afacerile, a-si procura amante (curve) si, in general, a trai in lux.
ȘtergerePoate m-oi trezi miine mai bine dispus, iubita mea, cind ti se termina orarul probabilistic de sex. M-oi trezi dupa cum ma ajuta "Bunul Dumnezau" a lu' dl Rares.
ȘtergereCit ma gindesc eu la Rosiuta!
ȘtergereAm vazut azi cel putin o gagica notabila prin centrul vechi, apoi mai inclolo. Era de o extraordinara calitate! Totusi, din vederea frontala s-ar fi putut si mai bine. A mai fost de fapt inca una intercalata, 2..3 cadre numai din vedere frontala. Cu blugii sfisiati rau. Din cite mi-am dat seama, era si asta de foarte buna calitate, dar am preferat sa ma concentrez pe cealalta. Asta, a doua mentionata, era cu un flacau in cirje, probabil frate (dupa trasaturi).
ȘtergereAstea expresive, de foarte buna calitate, astea-s cele mai importante.
^ Profesional vorbind, ca altfel, sufletul meu e cu Rosiuta in primul rind. Si alte citeva, cred ca mai mult de la Bucare. Alea parca-s si un pic mai destepte, poate si mai umane, n-am date suficiente si nici nu-mi propun sa le evaluez caracterial prea amanuntit.
Ștergere^^ Cred ca am mai vazut-o alta data mai vag. Mi-e cunoscuta la figura. La prima ma refer, care intimplator poarta ochelari, mai mari decit ai Rosiutei (alt stil)... dar uite ca am ajuns sa le raportez la elementul asta.
ȘtergereMai era una pe care o vedeam destul de des prin piata, incepind din 2017 cind am remarcat-o (de asemenea cu ochelari), devenind apoi intorcatoare de cap. E mai in virsta asa, cred ca spre 40... dar si aia are ceva in trasauri, care duce un pic spre Rosiuta.
Mda...chinu' dracu!
RăspundețiȘtergereTrecind spre mediul meu, in seara asta am deschis formal cupola, desi se observa cu ochiul liber ca atmosfera e o mizerie. Cind am mers apoi s-o inchid, am dezvelit totusi oglinzile telescopului scheletic sa arunc o privire mai detaliata. Era absolut inutilizabila, nivel 2..3 al turpulentei. Tot cam asa a fost de mai mult zile si se mentine. Ma dispera, futu-i dumnezaii ei, sau "Bunul Dumnezau" pe care-l invoca mereu bunul crestin domn Rares, europarlamentar pe vreo 8..10 mii de ieuro.