Inca din februarie anul trecut, odata cu "craparea" hardului nr. 4, am facut mari eforturi de a crede ca istoria se scrie in fiecare zi, cel putin teoretic... iar acum, anul 2019 tinde sa devina pentru 2020 ceea ce a fost 2018 pentru 2019.
Mi-am revizuit un pic strategia, si cred ca m-oi apuca de pe acum sa mai string materiale. Inca nu stiu cum s-or aseza lucrurile, poate oi mai ajunge la vara sa mai lucrez in "halele" uzinei mele de acasa. Primele pe lista fiind doua oglinzi plane pentru teste (D178mm).
Recent am capatat o oglinda primara de telescop, facuta in urma cu citiva ani pentru amatorii de astronomie. Mi-a parut bine s-o am ca pe o piesa de comparatie, facuta de altcineva, fiind la rindul ei personalizata (nu de serie mare). Are diametrul brut de 170mm si cel util de 168mm. Iar grosimea de 16mm, posibil pe substrat de sticla de la Buzau, ramasa de pe vremuri. Are o gilca in lateral si o tesitura excesiv de lata pe muchia spatelui. Deasemenea, o perforatie centrala foarte mica, al carui rost functional nu-l gasesc. E si descentrata grav, cu 2.5mm (!!), fata de cel mult 5 sutimi, cit o obtin la ale mele! Focala a ramas masurata doar aproximativ, la Soare, in primele zile de la procurarea ei.
In lungul drum cu trenul, de mers acasa, chiar ma gindeam daca cumva o fi buna, atunci s-o folosesc efectiv? Prezumind a avea forma sferica, la diametrul si focala mentionate, abaterea PV a frontului de unda reflectat ar fi fost L/4.9, satisfacind cu putin criteriul Rayleigh. Adica acceptabila, nu stralucita. Ma gindeam ca ar merge redusa diametral, la 160mm efectiv, scotindu-i gilca si o mare parte din tesitura aia extrem de lata. Mai exact, focala limita pt. L/4 aberatie de sfericitate, la diametrul D168mm ar fi fost 1414mm, iar pentru pentru L/8 (trecuta acum in domeniul limitarii difractionale) focala minima ar fi crescut la 1782mm. Evident ca abia asteptam s-o pun pe testerul meu Foucault, de la 1997, care e foarte relevant; nici nu trebuie interferometrie. Dar din pacate, oglinda s-a dovedit a fi de cealalra parte a sferei, asimilabila unei elipse oblate. E impropriu spus asferizata, ci mai degraba continind doua, chiar 3 sfere de raze diferite, cu margine ridicata, scoasa implicit (nu voit/controlat), fiindca asta e tendinta la lucru pe masina si smoala tare. Daca ar fi avut acelasi profil, dar cu raza marginala mai lunga, ar fi fost bine. O alta optiune ar fi o taiere la D100..110mm, in utilizare herscheliana, doar ca are rahatul ala de "obstructie centrala". Testul intra/extra focal cu ocular indica si ceva astigmatism, tolerabil insa. Am facut niste poze, la sensibilitate mare, sa iasa nemiscate cu aparatul tinut in mina. Se mai observa niste zone de tipar asimetric, in cea marginala, tocate diferentiat, probabil de la blocarea discului. Ceea ce am uitat era sa-i fi masurat raza de curbura mai exact, inaintea demontarii setup-ului. Va ramine deci o piesa de muzeu.
Asta inseamna sa fii si inginer, si om de afaceri! Dar mai intii de toate, probabil, responsabil si pasionat de ceea ce faci.
Iar acum un cintec... pe care il ascultam pe la 1993.
n seara asta m-am intins pe la ora 21 sa ma odihnesc si m-am trezit la 00:30. Apoi am reactivat laptopul, sa-mi termin postarea. Am mai lucrat ceva, iar acum s-a facut 4 si citeva minute. Ziua pare sa aiba prea putine ore. Eh, nu-i nimic, ma duc la culcare, pina la 4:50, dupa care voi fi proaspat de mers la serviciu. Doar merg cu sufletul inainte, cu motorul intern.
RăspundețiȘtergereMa mai gindeam la o varianta, apropo de metodele de la fabrica, pentru elementele de calculatie a pretului. Manopera ar putea fi diferentiata, nu doar numarul minutelor sa conteze, ci prin niste coeficienti sa fie ajustat pretul de catre cei in atributia carora ar trebui sa intre... care sa tina cont inclusiv de numarul bucatilor. Nu sa ajustam noi minutele date si consumurile de materiale, ca sa iasa pretul cum trebuie. Mi-e foarte greu sa specific, de pilda, cantitate o bucata, iar la dimensiunile paralelipipedului blocului consumat, pe cele pentru o bucata, apoi la transformarea in unitati de masa a sticlei sa-i pun o greutate dubla. Fara absolut nimic din care sa rezulte lucrul asta, ca-i dubla, tripla, de 1.5 ori etc. Am pus totusi cele 3 dimensiuni cuprinse de paranteze si totul x2. Foarte greu si halucinant. Ba chiar ambele variante implementate, cu o claritate asupra coeficientului tehnologic, inscris la inceput, apoi cantitatea neta si bruta, cu restul datelor pe bucata reala. Fiind si-n cazul asta viabila manopera diferentiata pe minut. In sarcina alora pusi sa faca lucrul asta.