1931

Tot in perioada vacantei de sarbatori imi cautam obiective triplete, de principiu, de astea mai vechi si cu focala mai lunga (oricum peste 135mm) in ideea de a le putea folosi pe aparat full-fielder. Cele de proiectie reprezentind o varianta mai ieftina, fara diafragma si alte mecanisme. Pe masura ce avansam in vechime, le crestea ponderea valorii istorice si le putea scadea, eventual, calitatea opticiana, de regula a sticlei, cresteau sansele sa aiba zgiriieturi. Oricum, mai gasisem si patente Zeiss pe net, vechi spre suta de ani, pe care le-am reconstituit in OSLO si constatam ca firmele nemtesti vestite aveau opticieni foarte priceputi... si atunci, cind lucrau in orb, iar calculele numai ei stiu cum le faceau.

Am dedus ca exista un standard diametral la ~62.5mm pentru obiectivele de proiectie, acceptat de mai multe firme pentru produsele lor, ma refer inclusiv la Meyer, cred ca si Leitz. Obiectivele pe acest diametru venind intr-o gama de focale... cu schimbarea obiectivului, in functie de distanta la care voiai sa proiectezi imaginea (sa nu devina excesiv de mare). Iar astea erau folosite la partea de diascop, prin transparenta, obtinind imaginea de pe placi fotografice din sticla, de format mediu, 6x6cm, chiar un pic mai mare.

Initial gasisem unele de la Meyer, de prin anii '60 si focala de 140mm (cam scurta) si cu alt diametru de montare. Apoi altele, la standardul de 62.5mm, de la aceeasi firma, parca facute in colaborare, si care contineau focala 250mm, pe care o consider a fi optima sau la minimul necesar, incit sa poata forma teoretic o imagine acceptabila si la colturi. 

In final, am dat o pondere mai mare valorii istorice si mi-am luat un ORIKAR! E produs de o firma subsidiara Zeiss, formata in 1926, prin reunirea altor 4 firme, sub numele IKON, finantate initial de catre Zeiss. Din cautarile facute, am inteles ca obiectivele produselor IKON continuau sa fie intercalate in numerotarea Zeiss, fie ca purtau sau nu si numele de Zeiss inscriptionat pe ele. Dupa razboi, s-au impartit si facilitatile de productie in doua, e alta discutie. Astfel numarul de serie existent pe obiectivul ales de mine il plaseaza ca perioada de fabricatie undeva la 1931... vremuri in care nazistii inca faceau joc de glezne, iar ca idee de conjunctura personala, obiectivul asta ar fi de odata cu "toașa".L-am cumparat de la cineva din Franta. Asteptam cu nerabdare sa vad ce primesc... coletul intrind prin Posta Romana, acum. A fost bine ca l-am putut ridica mai usor, fara stresul curierilor.

M-am bucurat sa vad ca lentilele sint intr-o stare ireprosabila, fara zgiriieturi. Asta-i punctul de plecare.

Mai departe, prin studiul imaginilor intra/extra-focale cu un ocular f6mm, am constatat ca exista o descentrare cam grava in sistem... care poate fi optica, mecanica sau combinata. Testele ulterioare le faceam prin proiectie verticala pe un ecran alb, a imaginii unei surse punctiforme. Cu rotirea obiectivului, deocamdata tinut in mina si vizualizind imaginea extraaxiala cu o lupa pt. opticeeni.

Deschiderea maxima e N4.3 iar balansarea sfericitatii reziduale e buna pentru deschiderea asta. Dar aveam in plan reducerea deschiderii undeva la N5.6, cu reoptimizarea sfericitatii si eliminarea vignetarii.

Vazind apoi o pana de citeva zecimi intre inelul frontal si celula obiectivului ma ducea gindul ca originea problemei de descentrare era una mecanica, survenita la a doua prindere, pragul frontal de asezare a lentilei 1. Rotind lentilele 1 si 3, alungirile imaginii se pastrau... fapt ce confirma originea problemei.

Mi-am facut un plan de reoptimzare din ajustarea spatierii, ramine sa-mi iau sublere de acasa si sa-mi fac un suport simplu de mentinere a obiectivului in testele astea. M-ar ajuta sa aiba nativ un pic de coma negativa... ceea ce am impresia ca are. Mai mult o sa ma pronunt in masura avansarii lucrului.

Partile metalice sint din alama, ceea ce imi place, la fel si optic, era bune gindit, doar ca unele descentrari la strunjirea carcasei (poate una singura)... i-au periclitat functionarea, facindu-l relativ modest in majoritatea existentei sale. E adevarat ca exigentele prin proiectie sint mai mici decit foto si mai ales pe actualii senzori digitali. Sa vedem de acum inainte cum va fi, cind a ajuns pe mina inginerului de la Tavi's Optical! Oi mai face actualizari... doar ca lucrul o sa mearga lent in conditiile date.  

Am mai reusit totusi intre timp, la camaruta, sa indrept inelul frontal, care era un pic deformat si freca la infiletare. Acum merge bine.

 

In scop ilustrativ, am cautat si aparatele in componenta carora ar fi intrat astfel de obiective:

 

Doar ca versiunile astea difera un pic in sensul ca aveau inelul frontal mai gros, marginea exterioara mai umflata diametral. Am mai gasit ceva, care par sa aiba obiectiv ca al meu. Nu reiese foarte clar din imagini... dar le afisez, ca idee.

Par sa fi fost mai rare, astea cu inelul mai subtire. O alta varianta ar fi fost utilizarea lor la aparate uniproiector, doar diascop sau episcop pe format opac mai mic (cum am gasit unul in genul asta). Fapte nu prea importante, dar venite in incercarea mea de a-i gasi originile cit mai exacte.

LE (21-01-'25, 23:50): N-am gasit vreo abatere flagranta mecanica, din strunjire, dar remontind obiectivul dupa acea corectie (cit am putut de bine) a deformatiei inelului frontal, s-a ameliorat considerabil defectul imaginii. A mai ramas ceva in acelasi sens, dar asta poate fi scos din colimarea obiectivului in viitoarea montura. Mai ramine sa-i optimizez sfericitatea reziduala. 

Lumea noua...

Vai, a luat foc tara! Lumea fierbe! Nu, nu cu alegeri, cu democratie, cu de astea, ci pentru ca a fost criticat inotatorul olimpic! Aaa....

Urmatoarea captura atesta un motiv care inca s-a pastrat, si pentru care eu am continuat de-a lungul timpului sa am un anumit interes pentru opinarea lui Tudor Popeschiu!

 

Apoi, inteligenta artificiala mi-a adus, zilele astea, o mare abundenta de postari pe tema “CTP si masina inotatorului”, in pagina mea de intrare pe FB. Am retinut citeva replici care te duc in zona colapsului mental.

- Cineva sustinea ca “inotaorul respectiv e cu sute de etaje deasupra noastra”. Bun, fa-te pres, atunci, cam ce i-ai putea sugera, sa inteleaga?!

- Altii demonstrau ca inotatorul nu-i beizadea, ci are alte origini. Bun, dar nu originea era in discutie, ci faptul ca “visul” nu se deosebea cu nimic de cel al unor nulitati de bani gata.

- Altii il echipau pe CTP in tenismen, punindu-l alaturi de Tiriac, sau in inotator... sa vada ce reuseste el! Reactii infantile cincene.

- in fine, tipica incercare de discreditare conjuncturala a emitentului de critici... cu tot felul de insailari contorsionate...

 

Sa faci analize pe text cu astia? Creierul lor se blocheaza automat in unele zone, de unde nu mai percep nimic.

Cind a zis despre inotator ca pute de inteligent ce e, a fost bine, iar acum, cind omul, in baza criteriilor morale si valorice pe care le are, trece de la amagire la dezamagire, procedind la fel, sa scrie la el pe pagina, ba chiar sa-i ureze ginduri bune la sfirsit, bai, “acu' ia foc tara”!

 

 

- Mai zicea unu'... ca e perfect normal ca un campion olimpic sa conduca un Porsche de ultima generatie, ca un campion! Poate ca asa e generatia noua... la care se alipeste cu deplin succes si securistoii aia versati...

Cum o fi si cu suveranistii (romani), dar care sustin sau or avea si ei masini din occident (de alea de lux, evident)?! Sa-si faca si vacantele prin strainatate?! E ceva care contravine ideii de suveranism.

Cum o fi cu cintaretele populare si patriotice, in straie traditionale... dar care odata ce si le dau jos dupa filmare, se dedubleaza intr-o cu totul alta viata. Sau cu novelele moderne pe care le vad acum... chiar am nimerit sa vad simbata dimineata un maraton de epizoade la A1... din noua novela romaneasca (cred ca s-a mutat producatoarea de la acasa la antena)... cum se face sex de la prima intilnire... si restul povestilor siropoase, de data asta modernizate ale novelelor. Luna noua... mai bine.

Nimic nu se pierde, totul se transforma!

Colateral subiectului, mentionez faptul ca mi-am luat in sfirsit un full-fildăr digital. Sa ma mai intretin si eu pe aici, cumva, in vremurile astea foarte proaste pentru mine. Se intimpla in 27 dec. 2024, dupa ce in noiembrie 2006 intrasem in era digitala cu acel A530, avind senzor foarte mic (cam 5.5mm lungimea). Parca vreo 600 si ceva de lei a costat. Apoi, prin feb. sau martie 2015, mi-am luat 550D-ul de second, dar in stare foarte buna. Cu 750 lei... tin minte ca avusesem ceva stres pe cap, cu situatia asta... iar pe atunci, cu greu strinsesem banii astia. Acum am dat 4000 lei pe cea mai ieftina vaianta, RP, tot de la Canon (doar aparatul, urmind sa-i adaptez obiective de astea mai pitoresti). O gramada de bani... sigur ca m-am tot gindit bine apropo de chieltuieli... mai ales si in contextul economic care se anunta din nou inflationist, cu mine care avansez in virsta, deci tre' sa imi mai iau unele lucruri de care am nevoie.

[OT: Trump asta e imperialist, de fapt. Oare ce nivel cognitiv or avea cei autointitulati "suveranisti" si care pretind ca au prieteni suveranisti in parlamentul european?! O utopie! Cum poti sa-i aplauzi pe altii, ca-s suveranisti?! Ca ne-om caca pe noi cind o sa-ti mareasca taxele pt. export, sau contributia la nato... pina s-o destrama tot. Nu mai intind laturile astea, dar si A3-CNN, e "dl. Rares" al televiziunilor... o sa vedem noi cit de buni erau "progresistii" si dl Seoreși... le-om duce dorul]

 

Da... sa purcedem. Reamintesc ideea care a stat la baza intrarii mele in manufactura opticiana de obiective foto: am vrut sa arat cit de bun poate fi tripletul Taylor. Iar dupa ce, lunile trecute, mi-am dat seama ca nu proiectasem tocmai optimal tripletul meu, ale carui lentile le si realizasem pe parcursul anului trecut (aduse la stadiul intrarii in polisare), nu ma simteam prea bine. Chiar si asa, ar oferi imagini acceptabile si la periferie, dar nu-i destul. Dupa care, pe final de toamna, inclusiv pina in decemvrie, am intrat in studiul extins al solutiilor constructive pretabile nevoilor mele. Mi-am scos doua variante finale de triplet 6.9/500... si imi statea gindul numai la astea... in ideea de a solicita anul asta, inca de timpuriu, oferte pe la fabricantii de sticla, sa-mi import sticla... sa ma pestrec mult in directia asta. Si astfel tindeam sa renunt la tripletul avansat deja, 7/420, pentru care facusem niste eforturi imense anul trecut. Dar nu, m-am intrebuintat in vacanta asta de sarbatori, in special sa gasesc o alta varianta plauzibila si cit mai apropiata de potentialul maxim, la nivel de proiect, ca atit pot face acum si de aici. Astfel, am urmarit 2 sau 3 deziderate:

1. Sa reduc focala (420 fiind prea apropiata de un viitor F500) implicit sa-i maresc luminozitatea, pentru ca mai recent am acceptat o marire a haloului cromatic admisibil;

2. Optimizarea eficienta, cum ziceam;

3. O interventie cit mai redusa, minimala, pe lentilele deja profilare, pt. care am facut si calibre. Plus ca lentila 3 e ceva mai problematica, tinde sa se subtieze prea mult la margine la varianta "moderna" de optimizare. La mine, in forma originala, R1<R6, in timp ce optimizarea moderna ma duce pe invers.

Ajunsesem la un moment dat si sa-i schimb materialul lentilei divergente, cu SF2, care inverseaza natural ponderea R1 si R6, dar imi arunca focala in sus! Apoi am luat pe rind specificatiile vechi (mai greu de gasit) din sortimentul F... iar intr-un final, am reusit sa inteleg felul in care pot transfera absolut tot dintr-o parte in alta, schimb ceva colo, si compensez de dincolo! Mentinind eficienta corectiilor extraaxiale.

Deci opticienii si inginerii de la Tavi's Optical au  livrat, fiindca in mediul privat tre' sa livrezi, au venit cu solutia:

- R1 si R5 ramin identice (am si calibrele facute);

- R2 capata o usoara convexitate, o raza mare ( incepusem calibrul plan la fi76mm, care a ramas nepolisat, probabil tot acelui disc o sa-i imprim acea curbura lina);

- razele lentilei 2 le refac complet, dar e important ca am pastrat materialul F2 si pot scoate lentille din aceleasi discuri;

- bonus, am reusit sa fac R4=-R6, deci astfel nu-i neaparat necesar sa-i fac un nou calibru pentru R6, putind s-o testez pe raza R4 a unei lentile divergente. Probabil  o sa fac totusi un disc din sticla de asta tare, pa care sa-l polisez in perioada R4, sa scot un calibru.

- toate astea la focala nominala de 380mm, N6.35, care a sarit cu 1.5mm peste, prin acel bonus, ceea ce prea putin conteaza.

- acromatizarea e pentru un albastru mai adinc decit F, iar halourile inca sint mai reduse, atit liniar, cit si in raport cu discul Airy, fata de versiunea mai mare, 6.9/500 (bazata pe sticle opticiene standard).

 

Deci, o sa incerc cit pot in 2025 sa duc la capat obiectivul asta, macar finalizarea lentilelor (chiar si fara celula obiectivului). Pe urma oi mai vedea... in paralel o sa incerc si teste practice de verificare a admisibilitatii halourilor, prin echivalenta cu obiective mai mici.

 

- Forma originala 7/420 (dispune de sfericitare reziduala si spectru secundar ceva mai mici, nerentabile insa in balanta cu beneficiile pierdute):

 

 

- Forma optimala (cu aceleasi grosimi ale lentilelor si doar R2=inf, impusa):

- Monocromatic, radiatia centrala in best focus:

- Noua versiune, in constringerile descrise, cu focala redusa la 380mm, D60mm (N/6.35):

 

 - Forma optima standard, pentru 6.35/380:

obs: parametri astigmatismului stau chiar mai bine in forma revizuita decit in cea standard, doar ca acea coma reziduuala cu +/- e sensibil crescuta. Aici e reversul. 

 

- Comparatia monocromatica:

 

Dupa care am mai gindit si am gasit regimul identic de functionare a formei revizuite, cu R2 usor convexa. La fel de bine pot gasi acelasi regim optim si pentru R2 concava. Lucru foarte important de stiut la nevoie. Sigur, la cimpuri si luminozitati mai mari e bine a fi lasata variabila si R2, inca din optimizarea initiala. E posibil sa apara ceva reziduuri de ordin superior, care sa faca o mica diferenta.

PS: Ca baza de plecare in rationamentul titlului se presupun a fi corectate sfericitatea si acromazia axiala. /PS

In final, revin la aberatiile de cimp, in versiunea proiectului initial, cu aceleasi sticle PSK53/F2 si extinderea cimpului la un un cerc focal de 100mm (7/420)

1. Forma originala (aberatia predominanta fiind astigmatismul):

 

2. Optimizare pe care am numit-o moderna, la care predomina o coma reziduuala. Aici am echilibrat-o. Ea poate fi insa si unilateral dezvoltata. Aceasta poate fi blocata prin vignetare voita, din proiectare, fie doar din lentila frontala, cea posterioara sau din ambele (desi eu nu-a adeptul acestei metode, si inca nici nu stiu sa simulez vignetarea)  

 

3. Optimizare unde predomina curbura de cimp. Asta diminueaza coma si astigmatismul reziduuale. Cu o focalizare pe zona mediana, ar produce imagini chiar foarte bune pe intreg cimpul. Desi ar fi mai utila invers, supracorectata curbura de cimp, sa se reduca din halourile F-C. 

 

 

4. O versiune si cu R2 lasata variabila. Apare o coma razleata, dar care se manifesta numai spre rosu:

 

Deci e greu de obtinut o imagine buna pe cimpuri cu adevarat mari, plus focala mare! Iar de aici mai departe se introduc mai multe lentile. In cazul tripletului se poate introduce un al 3-lea tip de sticla, care diminueaza coma reziduala, dar, de regula, masura vine cu o sfericitate reziduala exagerata (imagini soft).

Sigur ca-s greu de separat aberatiile extraaxiale, cind ele actioneaza combinat, adica la dublet se poate exemplifica mai bine astigmatismul, care, in planul focal, tinde sa prezinte imaginea punctiforma ca pe o cruciulita.

 

- Si primele 3 versiuni de mai sus in monocromatic: