Fiecare dintre componentele noii lunete a inginerului isi are in spate o poveste ceva mai complexa decit mai demult.
Inca din noiembrie anul trecut, i-am dus strungarului cu care mai colaborasem desenele pentru cele trei piese ale focalizatorului, in versiunea sa clasica pentru noua luneta D100mm. Primele piese (inelele distantoare, celula si flansa obiectivului) mi le facuse bine, destul de rapid si la un pret bun (in concordanta cu taxarea reala, manopera), dar cu astea din urma m-a tot tinut si aminat timp de 6 luni... si tot nu mi le-a facut!!... motivind mereu ca nu are materiale si ca nu mai poate face rost. Pina i-am luat dracu desenele, pe motiv ca asa nu mai are rost. Dupa concediu din aprilie si indeplinirea, asa cum mai scriam, a doua din trei scopuri, am inceput sa mai misc, prin munca din weekend-urile ulterioare, si la luneta. Initial am atasat celula de flansa prin suruburi M4, dar acestea fiind cam disproportionate, am reusit sa gasesc tot la piata Obor din Buc. un tarod de 5 corespunzator (nr.2, care sa fileteze cu joc minimal intre surub si piulita), dupa ce cu o saptamina inainte fusesem si-n Craiova la tirg, unde n-am gasit. Deci am refacut conexiunea, incit sa fie calumea.
Apoi (ajuns fiind in Iunie) am inceput sa ma gindesc la varianta cumpararii unui focalizator comercial, tip Cryford mai degraba, fiindca pe cremaliera nu gaseam apt calitativ. In tara si strainatate. Greu de tot gaseam cu o singura treapta, cea mai plauzibila solutie fiind achizitia de pe Aliexpres, din China. Insa in cele din urma am renuntat. Cu intirzierea data, trebuia sa mi-l fac de la 0... si trebuia sa-mi gasesc alte posibilitati de strunjire. Am inceput prin a vorbi cu un angajat de aici, destept (care abandonase un doctorat) si atunci era pe picior de plecare din fabrica... pentru ca tot asa, ani de zile l-au fluturat prin diverse posturi sub nivelul sau, dar care ar fi avut in particular doar posibilitati de frezare CNC. Am facut chiar niste demersuri oficiale in fabrica, sa obtin o cotatie de pret... dar m-au spart... initial mi-ar fi cerut vreo 1200 lei pentru cele trei piese, apoi (cu interventia sefului) au mai scazut la 626 (parca), dar tot era mult, peste bugetul pe care mi-l stabilisem (de 500 lei). Am cautat si pe net, evident, la firme de prelucrari mecanice prin Buc. Intr-un loc, in zona Republica, raspunsese o secretara cu care parea ca pot aranja o intrevedere cind ar fi venit cineva competent in ofertarea pretului, dupa care n-a mai raspuns nici dracu, de parca se fofilau, i-as fi deranjat!
In paralel, proiectam diagragmarea lunetei contra reflexiilor parazite, lucrind foarte eficient tot in SW.
Tot de la Obor am luat textolitul pentru diafragme si poliamida pentru garniturile antifrictiune.
In fine, se apropia jumatatea lunii Iulie (in august urma sa-mi iau concediu), cind am primit cu o anumita lentoare calculatia de pret de la serviciu, pe care a trebuit s-o declin, insa tot pe atunci am gasit o alta firma, in zona Faur, la Bartolomeu, care a acceptat sa-mi faca piesele la bugetul meu maxim de 500 lei. Consider ca tot e mult, dar eram cam vraiste... ma gindeam inclusiv sa merg in august la nea Ion, in Craiova... sa fi cumparat eu materialul... dar toate astea ar fi insemnat complicatii si consum de timp.
In sfirsit, mi-au facut piesele la Bartolomeu, desi flansa exterioara a trebuit s-o mai las la ajustari. Dar noroc ca gresiesisera de partea corecta a cimpului de toleranta la doua cote: frezarea fi 19mm pentru rulment si diametrul exterior, de montare in tub.
In Iulie, mai proiectasem o versiune alternativa de focalizator, Crayford, daca ar fi fost sa merg pe varianta asta... E ultimul proiect pe care am reusit sa-l fac in timpul zilei, cu instrumentul inginerului mecanic, asa cum se cuvenea (nu in toiul noptii). L-am facut parametrizat (cu ecuatii), primul de acest tip, cu modificari foarte facile. Da... intr-adevar, mult prea bine imi mergea la serviciu... incit mi-au curmat procesul evolutiv.
Deh, eu nu sint pulete de ala de la minister, n-am "datul" asta de la natura. Desi am trecut in alta epoca, lucrurile tot ca pe vremuri functioneaza in privinta asta.
Asa... avind flansele, am inceput lucrul la ele cu unele corectii, dar grosul muncii l-am desfasurat in citeva weekenduri din septembrie incoace.
Iar dupa ceva timp, proiectul inceput in 2020 a ajuns la final... intr-un weekend foarte intens...
Mai departe, imaginile stelare (intra-extra, cu teleconverterul) din 8.10 aratau beton, confirmind aptitudinea paraxiala a converterului. Jupiter aparea splendid si fara filtru... care pina la urma doar fotografic e necesar. Cerul a fost foarte piclos si cu Luna plina in apropierea lui Jupiter... dar am obtinut aceasta prima captura:
Intr-un context actual, m-am inspirat oarecum la alegerea titlului acestei postari din zicerea cuiva mai special, care a existat pe vremuri si care pretindea ca are "the right to win".









Ma gindeam asa... cit de extraordinar de simplu e sa vii dintr-o incadrare superioara altora si sa belesti ochii peste tot, sa fii prezent pe tot locul, cind tu, de fapt, n-o sa lucrezi niciodata efectiv cu notiunile respective... sa te scremi si sa vezi cum faci fiecare aschiere, cu ce scule, daca ai sau nu, sa adaptezi etc. Si sa vrei sa faci realmente o cariera cu aschierea, nu, nici vorba! Dar, asa e, daca esti tinar venit pe filiera potrivita, sa te antreneze (sa ai macar habar pretutindeni) pentru a te face sef sau director dupa niste ani.
RăspundețiȘtergereInvers, nici in ruptul capului n-ar fi posibil... sa mergi de la tehnologi (recte subinjineri) sa stai pe capul inginerilor de la proiectare. Ca atunci, vai... “ce-i cu Florian aici?!” sau ce sa fac eu cu cartea aia de organe de masini?! (o carte ramasa la desfiintarea bibliotecii ProO)
Ma mir si eu ca mai pot duce situatia asta, si cu problemele existentiale particulare, cu tiganul de deasupra care misculeaza toata noaptea si imi tulbura grav somnul etc.
Nu evolueaza nicicum si deloc spre bine atirnarea asta a mea pe la Bucuresti. Nici acasa, nu mai am caldura iarna la camerele mele, nu ma pot intoarce in nici un caz. Cum sa-mi mai gasesc motivatie, sa mai am zvigniri... pentru privati, cind firmele private te privesc in felul ala?! La uzina mecanica (care e fabrica de stat) imi faceam niste sperante luna trecuta, inutile insa. Singura posibilitate ramine pe cont propriu, dar imi trebuie o camaruta a mea, sa-mi string niste lucruri, un birou cu un calculator bun, de la care sa lucrez... sa incerc sa-mi ofer servicii de proiectare.
ȘtergereWeekendul asta n-am reusit sa fac mai nimic pe acasa. Vineri noaptea atmosfera a fost groaznica, simbata tot proasta, dar ameliorata, iar tendinta cred ca s-a pastrat de ameliorare, incit dumineca seara sa fi fost acceptabila, cu pata rosie vizibila pe Jupiter. Totusi, nu mi-am preschimbat dracu biletul dus-intors, sa ma fi intors in noaptea de dumineca spre luni sau luni dimineata. Ma oftic de crap! Ocaziile astea-s tot mai rare. M-am intors pe programarea uzuala, ca sa ajung de la prima ora la jobul meu de subinginer.
RăspundețiȘtergereTocmai am trimis ultimul set disponibil de oglinzi DK, D135mm, in US. Sistemul mai mic, dar eficient, care in prezent figureaza ca "discontinued" la Tavi's Optical. Am concluzionat astfel acea perioada fantastica din toamna lui 2018 (“toamna Rosiuta”)... cind am avut 5 sau 6 delegatii in zile de miercuri ale unor saptamini consecutive. Sigur, bucuria asta trebuia s-o spoiasca un pic bancile, cine altcineva?! Intrucit conversia din valuta in lei au facut-o foarte deficitar, cu aproape 20 euro sau (90 lei) in minus. Nu-i o paguba monumentala, dar nici neglijabila... eu nu uit vremurile cind vindeam caise pentru cuantumuri de 10..15 lei. O sa fac o reclamatie scrisa la CEC, sa aflu raportul detaliat. Verbal n-au vrut sa-mi zica nimic in plus...
RăspundețiȘtergereIn urma cu vreo luna, doua, as fi putut vinde si ultimul set de oglinzi D170mm, dar am preferat efectiv sa-l retrag... cu vremurile astea inflationiste si grele in plan personal, cu mutarea mea tot mai iluzorie si plafonarea activitatilor mele. Am zis sa nu ramin cumva fara sistemul asta mare, ca mai am o oglinda principala inca nealuminizata. Si bineinteles setul de pe telescopul de proba, de uz personal. Un set in plus, stind nefolosit, pe raft, nu strica in conditiile astea.
Mi s-au cam dus dracu sezoanele astro-foto pe anul asta, fiind decalate in toamna-iarna, cind nu mai aveam concediu. M-am chinuit intr-o zi la inceputul saptaminii sa merg iar acasa pentru inca o seara in observator, iar a doua zi dupa-masa am plecat cu rahaturile astea de trenuri. Pare ca ar fi meritat sa fi ramas si pentru seara urmatoare, sa fi plecat in toiul noptii, dar chinul ar fi fost prea mare. Poate oi reveni cu un subiect pe tema. Ma simt ca dracu, golit pe interior. Numai cu justitia o sa pot rezolva ceva acolo.
ȘtergereImi propusesem si cu jubul sa trag tare in a-mi cauta la proiectare dupa concediu, dar si actiunea asta se amina (ma rog, uzina mecanica de stat, unde am depus recent, functioneaza tipic...). Gindul inca imi sta la a mai face ce pot acasa, inainte de venirea iernii.
Ce-i drept, de mic copil imi doream sa devin subinginer, iar filfizonii de pe filiere "bune" sa ajunga la proiectare! Adica virtosii de la minister care sa vina la noi sa vorbeasca cu superiorii folosind termeni precum "P**A"! Atit de volubili is pe acolo. Ma deranjeaza destul de rau in esenta starea asta a lucrurilor.
RăspundețiȘtergereDa, ieri m-a stimulat si pe mine un pic cineva de acolo (din incapere) sa vizionez eclipsa partiala, cu mijloacele disponibile. Doua lentile imprumutate de la cineva de la proiectarea mecanica, pentru a obtine o proiectie. Obiectivul era o lentila simplet (fi 50 si ceva) cu focala de doar vreo 100mm, diafragmata de mine la ~18mm, iar ocularul un sistem convergent cu focala la doar aprox. jumatate din cea a obiectivului. Am obtinut o proiectie rezonabila, estimativ o focala echivalenta de 4m, prin proiectie la aproape 2m. Initial imi facusem si un pin-hole, dupa care au ajuns lentilele pe mina inginerului... sa faca "lanterne magice" din ele... cu vedere spre univers!
De parca ar fi o problema faptul ca nu-s dispus sa-mi arunc la gunoi studiile, asta dincolo de alte simtiri si preferinte ale mele (probabil modelate-n timp dupa acele simtiri)!
ȘtergereDaca te uiti si la astia promovati in politica, iti dai seama ca studiile militare is secretul reusitei la stat, cel putin. Se confirma ce inseamna, de fapt, filierele militare.