Am devenit Carturar!

Din toamna acestui an, mi-au revenit parca simtirile inceputurilor mele astrometrice... ale acelui instinct continuu de explorare tehnica si dimensionala... cum era in anii '90. Se intimpla odata cu drumul meu prin tirgul de vechituri de la Valea Cascadelor, in luna Octombrie. Acolo am gasit cartea "Laboratorul...", in stare chiar foarte buna, fiind si foarte ieftina (5 lei).

[Mai mentionez ca o paranteza: tot atunci am gasit un binoclu istoric, Zeiss, 8x24, aflat in stare buna... si care, conform unor indicii, ar data de prin anii 1912.. 1913. Nu-i model militar, dar e istoric, totusi. Se remarca printr-o buna aliniere a celor doua lunete, fata de multe rahaturi ale zilelor noastre, si o imagine foarte placuta (desi e adevarat ca diametrul mai mic al obiectivelor favorizeaza calitatea imaginii spre periferia cimpului.)]

 

Prima mea carte astro, pe care am gasit-o in casa parinteasca, a fost "O calatorie prin Sistemul Solar", de Cecil Folescu. Se intimpla in primavara lui 1992. La scurt timp, in vara aceluiasi an, am mai gasit "Cartea Astronomului Amator" si "In cautarea Astrilor". Urmate de "Invitatie la Planetariu"... cred ca prin toamna lui 1992. Apoi, prin Noiembrie spre Decemvrie 1992, dl Velichi mi-a imprumutat "Construiti un telescop", scrisa de Nadolschi V. Din 1993 mi-a aparut "Observatorul Astronomului Amator" si am obtinut o copie (prin uzina Electro) a cartii "Laboratorul...", dupa exemplarul pe care il avea Velichi. Cartea "Cerul..." n-o avusesem deloc, doar am accesat-o cindva la sala de lectura, prin '95..'97.

Cum eu aveam de pe atunci o afinitate pentru Colectia Cristal, Ed. Albatros, mi-am propus acum sa-mi reconstitui acele carti, de prin anticariate, in primul rind colectia astro. Am gasit in prima faza doua dintre ele (ma rog, una plus Cerul... pe care trebuia s-o includ acum) la un anticariat parca din Arad. Apoi, C. A. Amator se incapatina sa nu apara disponibila pe nicaieri. Am inceput o misiune de vinatoare a C. A. A.! Pina am reusit s-o gasesc in stare f. buna. Iata si imaginea completata:

 

 

 

Desi trebuie spus ca hirtia era foarte proasta in aceste carti, mai cu seama in anii '80 (1986), fiindca in anii '70 erau considerabil mai bune. Si ma refer la aceeasi colectie Cristal, nu generalizez. Era o carte ieftina, accesibila tuturor. In paralel cu interesul meu pentru subiectul astro, mi-am comandat mai multe carti din colectia Cristal:

 

Apoi am comandat si albume foto. Acelea datate si in spiritul unei documentari istorice imi par a fi mai interesante, inclusiv cu scene urbane... care atesta niste treburi factuale de la vremea lor, un grad de civilizatie si dezvoltare, niste obiceiuri... lucruri de astea care nu se mai intorc.

 

Desi stiam de ea din urma cu multi ani, ma mir ca n-am cumparat-o pina acum... cartea lui H. King, despre istoria telescopului. Initial a aparut prin 1955. Iar eu am optat pentru editia care e de o data cu mine, 1979. Pe astea nu le mai gasesti noi/nefolosite... deci aveam un pic de stres, nestiind ce anume o sa primesc. Am comandat-o tot prin noiembrie, costul efectiv fiind 36 USD, dar cu transportul cam umflat, la ~40 USD (printr-o firma subsidiara UPC Global). Alesesem una despre care se spunea ca-i in stare f. buna, dar ca-i "corner flipped" pe prima pagina alba. Am tot intrebat inteligenta artificiala ce inseamna aia... aflind sumar ca fusese ori trimisa pentru recenzii, ori unor bibliotecari, ori suprastoc, adica nefiind destinata vinzarii. In final am primit-o si m-am bucurat ca era, intr-adevar, in stare buna. Coltul acela lipsa, fiind si-n partea de sus nu mai conta prea mult.

 

La citeva zile dupa ce o comandasem pe asta, am decis sa iau una si din editia 2003, noua, prin intermediul unui magazin din ro, dar adusa tot din US. A costat cu totul 167 lei. Totusi, nu m-as fi asteptat sa aiba ilustratiile tip poza in halul ala... De citit, e buna, o rasfoiesc pe asta... 

 

Si-n fine, am gasit un corp de mobilier la IKEA, tocmai potrivit spatiului si scopului meu... sus i-am mai facut un compartiment si pentru ceva aparatura foto. 

 

Da... am ramas iar tintuit in puscaria asta, si-n "noaptea dintre ani", cind e acel vid calendaristic. Zilele trecute, incercam si eu sa-i mai scriu cuiva cite ceva pe WhatsApp... dar era doar o aflare in treaba din partea mea. Mi-am dat seama ca nu apreciaza deloc si n-are rost. Totusi, daca i-as fi zis despre Cecil Folescu, cred ca o dadeam pe spate!!  

 

PS [1.01.2026, 19:25]: La multi ani, nea Ion! La multi ani, nea Costel!  

 

Dubla Masura

Mai aveam un alt subiect preconizat, dar vin cu asta care e la cald. 

A. Inca din data de 12.12 a intrat in tara (adica in Bucutresti) cel mai nou subler achizitionat pentru inginerul de la Tavi's Optical. Domeniul 0..200mm, digital, falci lungi si fara tija de adincime. Exact ce-mi trebuia si mai cautasem un astfel de model in toamna lui 2024. Atunci insa n-am mai cumparat nimic. L-au tinut boii de la posta blocat 10 zile, il comandasem la o firma din UK. Au mai si muls de pe mine 100 lei, ca vamuire, jegurile astea de autoritati, desi eu aveam impresia ca Bolojenii vor taxa suplimentar coletele non-UE doar de la anu'. 

 

E foarte calumea sublerul asta, se inchide bine, are finisare buna, culuseaza bine si suficient de ferm. Masoara bine, precis, fiindca repet: e o diferenta intre rezolutie sau diviziune, respectiv acuratete. E de buuna calitate. Nici n-a costat prea mult (72 lire pret efectiv). M-am mai bucurat si eu un pic azi, reusind sa "recuperez" coletul. 

 

 

Pe de alta parte, asta e inca o preocupare a mea care nu-mi faciliteaza la gagici savirsirea relatiilor de dragoste!! Dar astfel de achizitii merita mici sacrificii, adica sa maninc pita cu CASCAVAL si usturoi.

  

B. Experienta mea in compania de stat va fi, pina la urma, o postare separata.

Lucrul la Obiectivul cel Mare a inceput!

Inca din urma cu multi ani, de cind activam pe platforma besinilor "democratice" de la FB, am avut mai multe abordari ale subiectului, cu tot felul de considerente care tineau de efectul spectrului secundar si echivalarea acestuia cu imaginile oferite de alte obiective mai mici, ba chiar simplete.

Iar acum i-a venit timpul... fiindca dupa finalizarea opticii tripletului Taylor, n-am intrat in pauze sau in vacante, ci am continuat aproape neincetat sa-mi valorific weekend-urile pe acasa, pina la jumatatea lunii noiembrie (cu o singura exceptie).

 

Odata cu actuala reluare a temei, ma hotarisem la un diametru util D=160mm, N=15 (F=2400mm)... o potrivire a cifrelor, ba chiar un multiplu de 4x odata cu "acromatizarea simpletului" D40/2400mm, de la care pastrez multe amintiri din perioada respectiva. Doar ca nu reuseam sa tin acromazia in limite admisibile, pe care le-am stabilit a fi o echivalenta cu actualul dublet tip Clark din observator, D100, F1200mm, BK7/H-ZF6 (N-SF4). Numai folosind un flint ceva mai special, tineam relativ aproape (la F2400) randamentul virtualei lunete mari, comparativ al celei pe care o am deja.

- Am analizat multe combinatii de flinturi, pornind de la dispersia partiala relativa (valoare din cataloage), iar ca favorite pornesc: S-NBH8 si F7 (cu plumb) de la CDGM (pentru care as fi fost nevoit sa cresc focala la 2600mm).

- Ba chiar am trecut la designul Fraunhofer (aplanetic, coma nula), fiindca treaba e serioasa; sau Baker daca cumva as ajunge sa folosesc SF2 (ori echivalenti).

Pentru facilitarea comparatiilor, am aplicat niste factori de corectie ai scarii de reprezentare, cit si a marimii defocalizarii radiatiei centrale:

 

- Acasa aveam acea placa din flint SF1, pe care o procurasem prin dec. 2020, de care ma atasasem; si la care am stabilit sa nu renunt... doar ca fusese debitata aiurea de catre vreun ghiolban in istoricul ei mai indepartat, care o fi zis: "lasa, ca merge si asa (le-o fi trebuit pentru diametre utile de 150mm sau 153..155 de ebos)". Dimensiunile placii la stadiul patrulater erau 172x166.2mm, la care a i-a mai dat in cap doua oara, taind excesiv de mult doua dintre colturile alaturate. Deci maximum diametral obtenibil era putin sub 163mm. Iata si plansa aferenta discului SF1:

 

- Pentru D160mm, mi-ar fi trebuit diametrul brut 167mm, situatie in care inginerul trebuia sa gaseasca solutii. 1. Sa admit zone plate la periferie? Ar fi fost prea mari! 2. Sa reduc diametrul util, poate la un maximum de 158mm (similar primului meu Dall-Kirkham)? Cu un inel suplimentar intr-o montura dedicata diametrului brut 167mm si discuri egale? sau 3. Venisem cu o spatiere excesiva de 20mm, din proiect, in care mai cistigam cam 1mm in raza pupilara pe R3... astfel devenind fezabil diametrul util D160mm.

In fine, solutiua 4. Mai aveam totusi o placa S-BSL7, mai subtire decit "optimul" adoptat al grosimii la centru, pe care il consider a fi de 18mm pentru un design Clark la parametri dati. Astfel, cu limitarea data de grosime, imi permiteam sa tai inca un disc pentru lentila convergenta, la acelasi diametru, 162.5mm. Focala stabilita la momentul acela era 2600mm, pt. dublet.

Pe placa bruta masurasem grosimea maxima cam 16.7mm (si ma gindeam la un minim de 16 pe piesa finita), pe care evident ca am incercat s-o maximizez din plasarea decupajului discului meu. Placa avea niste gîlme pe ambele parti.

 

Ii stabilisem cum e cu bazele, mai taiasem doua discuri din geam float, ca discuri unelte la Db=167 (pentru reutilizare cind o fi cazul) si am bagat-o pe raza. Gîlma de pe suprafata exterioara, desi fiind relativ periferica, se incapatina sa ramina vizibila.

 

Totul a mers bine pina cind mi s-a scurtcircuitat creierul, grabindu-ma la o etapa la care nu era cazul sa te grabesti... deh, asta e riscul si astea-s conditiile... Blocasem lentila prea bine pentru a doua suprafata, sigilasem marginea si cu vaselina. Am curatat cit de cit vaselina, dar nu suficient de bine si aveam impresia ca intrase suficienta apa, moment la care am bagat o dreavă, sa fortez desprinderea, pe o muchie a lentilei cu fatet practic inexistent... si astfel i-am belit marginea. O dubla ciupitura, inclusiv pe suprafata... ceea ce devine iarasi un "game changer".

 

 

Se facea timpul sa ma intorc la Bucare... la "proiectarile" pe care le am pe aici. Dar socoteam inca din tren, pe telefonul din dotare, cam ce insemna scaderea focalei cu 100mm, adica la 2500mm. Iar, sub premisa unei estimari care s-a dovedit a fi foarte apropiata, pentru noua valoare R1/2, scaderea asta insemna sa mai iau o zecime de mm suplimentara la margine, de care aveam mare nevoie!

Am revenit in urmatotul weekend (decalat pe ziua de luni), cind te cacai pe tine de frig in camera (ba mai cald cred ca era la hala nr. 1, unde lucram):

 

Masurind mai precis grosimea la centru, aceasta e 16.65mm, dupa abrazivul #120. Ciupitura de pe suprafata optica o sa iasa pina la sfirsit, cealalta de pe marginea cilindrica e doar estetica, desi m-a ofticat destul de grav. Estimez ca o sa ramina 16.3mm grosimea la centru dupa slefuirea fina, fapt pentru care ma pot considera multumit, totusi. 

- Ca o paranteza: Odata cu regindirea proiectului, am mers cu toate pe focala unitara de 2500mm, ca variante finale pentru flinturile mentionate. Diagramele in spectru F-C fiind urmatoarele:

 

 In utilizare fotografica, cu filtru galben, se va curata haloul albarstru, rebel.

Am mai taiat alte doua discuri unelte si am degrosat inclusiv lentila 2, deci i-am dat o forma obiectivului:

 

Aproape ca as mai fi mers acasa si weekend-ul care urmeaza, de inceput de decemvrie, intrucit se anunta o incalzire a vremii, dar nu mai am geam de 15mm. As mai fi taiat niste discuri unelte... ar fi trebuit sa mi-l comand mai din timp.

Anul viitor o sa trebuiasca sa incep cu realizarea in forma definitiva a unor piedestale de slefuire si polisare, pentru diametre mari (120..250mm), cu placile facute calumea, din dural, plane. Nu merge "pe genunche".

Zilele astea m-am chinuit sa scot de la inteligenta artificiala un pret estimativ al sticlei de referinta, BK7, ma rog, echivalentul CDGM... si pina la urma mi l-a dat ceva in intervalul 18..35 USD/kg. De aici am factorul de multiplicare pentru flinturi. Inca nu solicit oferte de pret, fiindca trebuie sa string ceva bani. Eram tare curios si incercam sa-mi fac o idee cam cit ar putea costa flinturile alea. Iar ca raport intre Schott si CDGM se pare ca ar fi mai ieftina sticla chinezeasca cu 40%..50%.

Ma bazez pe dubletul tip Clark, D156/2500mm, nu stiu cind oi reusi sa-l termin, dar o sa fac tot ce pot.  

Lunelele clasice, acromatice si mai mari ar fi si mai spectaculoase, dar le scade eficienta, pastrind o plafonare a raportului focal cam la valoarea 16. 

De pe acum: Ramas bun, An Optician 2025!