- Dupa un an si doua luni, am reusit sa mai trimit un set de oglinzi DK, D170mm, care zilele trecute a ajuns la Germanea. Desi le trimit rar (fiindca necesita promovare), momentele asta reprezinta singura mea alinare.
- De vreo doua luni incoace, am primit o sarcina la fabrica, de incadrare a pieselor in blocurile de sticla la debitare. Sa vad "cum le combin" astfel incit sa se aseze cit mai bine, deci avind un prim criteriu acela de minimizare a consumului de sticla, cel putin asta imi zisesera initial, fiindca omul de la debitare era nou si nu prea se pricepea (tocmai avusesera niste probleme, ca nu se incadrau in consum). Seful de productie spunindu-mi ca daca sint destept, pot face sa ies pe plus, sa ramina sticla fata de consumul prevazut in hirtii. Apoi nemernicul ala de maistru (in fata caruia eu nu raspund si nici nu fusese el cel care imi daduse sarcina), a inceput sa faca scandal si multa agitatie, in mod repetat, deoarece prevazusem mai multe repere in aceleasi felii de sticla, care oricum trebuiau carotate, putind fi puse apoi in cutii separate si etichetate corespunzator, mergind fiecare spre luneta sau produsul de care apartineau. M-a amenintat boul ala ca el "m-a angajat" si ca tot el ma da afara. I-am zis si eu ca faptul e consumat, pentru ceea ce taiasem deja, sugerindu-i sa faca un efort (ca mai grav ar fi fost sa le ciupelesc tardiv pentru a le separa, urmind sa nu mai iasa numarul necesar de bucati).... si ca-si da prea multa importanta, mai multa decit e cazul! Deci sarcina m-a atras initial, gaseam in ea o provocare interesanta si am venit cu niste criterii ingineresti, care au intrat insa in coliziune cu cerintele birocratice din partea maistrului, plus eventuale neintelegeri intre doi muncitori la impartirea minutelor pentru carotare si modul de acordare a acestora. Oricum, sectia e complet depasita de ritmul in care debitam sticla. Deci aia, cu totii, adora ambiguitatea, nu claritatea si schemele prealabile de incadrare de la A la Z, fiind foarte reticenti la ideile novatoare. Nu apreciaza deloc ceea ce faceam. De vreo saptamina l-au mai adus temporar pe unul experimentat in deditare; rapid, dar care nici nu-si face griji ca ar depasi consumul din hirtii. Chiar facusem o schema de incadrare intr-un bloc echivalent N-SF1; o terminasem, dar seful mi-a zis vinerea trecuta sa sistam lucrul, ca o sa vina ala experimentat incepind de luni. Mie imi iesise si un rest, dar cei doi de la debitare au mers cu felie completa transvesala, flescaita cum era mai usor si au iesit cu o oarecare pierdere, zicindu-i Costica baiatului nou ca lasa, ca o sa faca bon pentru completare material si gata. Eh... asta e. Ce sa le zici?! Eu mai intii de toate sint inginer.
Cam asa ar arata imaginea cumulata, a optimizarii de consum, apoi sigur ca ma implicam si practic, prin atentie la detalii: trasam, verificam si reglam "echerul" pentru grosimea felierii.
Si un pic mai detaliat, inclusiv ultima incadrare pe care o concepusem, dar ramasa neaplicata:
Culmea e pentru unele cutre comunistoide faptul ca poate sa iasa mai bine si pentru mine, cit si pentru fabrica... dar astia-s oamenii (intre care multi cumuleaza pensia cu salariul, ajungind la 4200... 4500 lei net, nu 1730 lei/luna, ca mine!).
- Luna trecuta am mai primit un bloc din SF2, avind eticheta originala de Schott Mainz, de la acelasi domn cu care colaborasem din 2008 pina in 2019, pentru aluminizari. O prioada de 11 ani care nu se va mai intoarce niciodata... Initial as fi vrut sa obtin o echivalare a sticlei si o preschimbare cu un alt sortiment de care am nevoie pentru acromatele D100mm, scop pentru care am adresat niste intrebari, doar ca acolo nu se mai poate nimic. Dar i-am gasit rapid intrebuintare, fiindca diametrul de 86mm se incadra in el, iar astfel acromatele din categoria D80mm, considerate "discontinued" la Tavi's Optical au reintrat in calcul. 80mm e o deschidere pupilara rezonabila, limita de la care consider ca slefuirea unor acromate "are rost".
Blocul mi l-au feliat acolo, cu acordul sefului de sectie, desi mai crapau de ciuda cite unii pe acolo, dintre muncitori, in frunte cu portavocea lor - maistrul...
Avind flintul, imi mai trebuia crownul, pentru obtinerea caruia a trebuit sa uneltesc...
Mai aveam de fapt, acasa, doua placi BK7, de care uitasem, primite donatie, insa a caror calitate e indoielnica. Le-am revazut acum, udate in contra-lumina, si prezinta bule: una imprastiate, alta avindu-le ca niste dire, ceva mizga spre un colt. Astea vor ramine pentru altceva. Placa din SF2, plan-paralelizata mediu, nu prezinta bule observabile prin aceeasi metoda de vizualizare, sau or fi sub limita de detectie.
Vor veni acromatele, vor veni, numai sanatosi sa fim...
Cu ocazia asta, am mai demontat si curatat lentilele obiectivului realizat de mine in 2013... o eterna sursa motivationala.
- Ramin insa cu o scirba profunda din cauza ca n-am reusit sa procur BK7-le pentru obiectivul cel mare, din care sa pot scoate un diametru brut de 158mm. Daca o sa ramin cu ceea ce am, trebuie sa iau in considerare reducerea diametrului util la 140mm (148 total).
- In urma cu doua saptamini, cind am fost acasa, am gasit un plic de la ANAF destul de recent, prin care ma instiintau despre amenda aia halucinanta de la mijlocul lunii noiembrie, cu asa-zisa datorie catre stat. Fapt din care am dedus ca gunoaiele alea de judecatori is doar niste maimutoi care nu judeca nimic, doar iti arata ca "asa scrie in lege". Finalizasera nefavorabil contestatia mea de anulare inca din 18 feb. Un grup restrins de oameni, cum ar fi Guvernul Romaniei, aflat in incapacitatea gestionarii unei situatii, poate sa-si piarda facultatile mintale si sa dea hotariri complet aberante, artificiale si abuzive. De aceea, in democratie, ar trebui sa existe un supervizor juridic pentru ceea ce face guvernul.
Dupa toate dificultatile despre care am mai scris, cum ma priveau jegurile astea angajatoate (in special de la privati) ca pe un handicapat fiindca nu aveam experienta profesionala scontata la virsta mea, s-ar putea ca tot statul sa ma doboare, daca ma va forta sa renunt la serviciu.
LE (27-04-21, 22:45): Acromatele D100mm sint prioritare, dar am fost in weekend acasa si am taiat cilindri pentru lentilele pozive ale obiectivelor D80mm, in scopul obtinerii acum a discurilor necesare. M-as fi chinuit mult cu feierea acasa, bine ca le-am rezolvat. E o sticla japoneza, de la o firma furnizoare in special pentru Nikon, fondata prin '70 sau '71. Nu sint sigur daca in prezent mai e activa.
In urma cu o saptamina, mi s-a terminat novela cu ingineri!
RăspundețiȘtergereIar azi la fabrica, prin terte persoane s-a transmis un zvon unui coleg mai nou si mai tinar, care e incadrat tot cu mine, la tehnologie. Si asta ar avea inclinatie spre proiectare mecanica, si in timp ce fusese cu niste hirtii la et. 1, ar fi dat pe acolo ceva "semne de desteptaciune" si i-a zis cineva ca astia chiar au nevoie de inginer la proiectarea mecanica, in SolidWork, unde-s doi pensionari. Pe urma am mai fost si eu jos la CNC-uri, cu asta, si am aflat de la o alta persoana (tot terta) ca ar avea nevoie chiar de doi ingineri. Mi-am reconfirmat si eu interesul in domeniul proiectarii, mai ales mecanice, nu puteam rezista. Doar ca in mod sigur zvonul a scapat catre noi fara voia decidentilor directi. Ma abtin de la alte vorbe mai dure, dar e interesanta atitudinea lor. Sint curios ce raspuns ii vor da flacaului mai tinar. De principiu, ei evita sa-si ia proprii oameni, sa-i mute de la o sectie la alta. Oricum, la tehnologie ii directioneaza cel mai prioritar, aici fiind miscari de mase mai abundente.