Luneta Astronomului Amator

De-a lungul anilor, inca de la inceputurile mele astrometrice din 1992, sub aceasta titulatura au intrat, pe rind, lunete avind ca obiectiv lentile de ochelar, apoi mici lunete acromatice terestre (modificate intr-o anumita masura), urmate ceva mai tirziu de cele cu obiective simplet dedicate (prin seria de 3xD38mm din 2010) si, in fine, prima luneta cu obiectiv acromatic (D78mm) slefuit de mine in 2013. Deci e o sintagma foarte cuprinzatoare si cea mai calduroasa dintre cele cunoscute de mine, ideii de fond subsumindu-se mai mult decit parametri de performanta ai obiectivului. Iar in prezent, se prefigureaza un nou obiectiv de la Tavi's Optical, tot tip Clark (clasic de data asta), avind diametrul util D=100mm, la F/12, si un flint dens care corecteaza practic total coma reziduuala a combinatiei clasice de sticle, BK7&F2, folosite in designul mentionat.
Mi-a fost donata si o lentila convergenta ramasa pe acolo, apartinind aceluiasi tip de dublet, dar in versiunea sa originala, care e data in proiect cu sticle K8 si F1 (rusesti). K8 are echivalent BK7, pe care l-am gasit si-n STAS-ul lor, TOCT 3514. Echivalenta nu sint sigur ca ar fi suficient de precisa, intocmai nevoilor astrometrice, si prin urmare am unele dubii. Cel care mi-a donat-o a zis ca e BK7, dar nu pot sti exact cit de veche o fi, daca apucasera sa se epuizeze stocurile rusesti.

Asa cum se vede, am alipit-o la corectia din flint de care dispuneam, iar rezultatele sint surprinzator de bune, as estima ca mai bune decit o arata simularea in OSLO. Inca persista subcorectii ale aberatiilor de sfericitate si cromatica, focala sistemului fiind de 601mm (confirmata si prin masuratori deocamdata rudimentare). Acasa, in prima faza, o s-o fixez cumva, sa-i pot vizualiza imaginea cu un ocular puternic. Ar fi fost prea perfect sa-mi fi dat una debordata la 107mm, adica va trebui sa ma ocup si de margine, s-o fac calumea, neteda, cilindrica, prin mijloace improvizate... fiindca n-as avea timp de constructii mai laborioase.

Cam asa arata noul proiect:

M-am hotarit la focala de 1200mm, iar excesul de albastru va fi curatat intr-o mare masura (cel putin fotografic) cu filtrul portocaliu OC23-1. In felul asta, am o trecere spre obiectivul cel mare, care va fi la clasica valoare de F/15 si supracorectie cromatica, va avea deci asa-zisa corectie de tip planetar.

Iar in continuare o reprezentare grafica riguros la scara cu incadrarea lentilei din flint. In mod normal, evaluarile astea le-as fi facut analitic, dar am zis sa mai exersez in versiunea noua de AutoCad. Deci ramine la centru grosime suficienta, chiar si 12mm vor ramine.

Intre timp, azi-dimineata, am mai rafinat datele, iar versiunea obtinuta (v4) va ramine definitiva.

PS: De buuuunaa calitate!

PS2 (28-06-20, orele 21:10): Atit de mult imi plac proiectiile astea. Inca de la inceputurile mele imi placeau, ca parte integranta experimentelor si a principiului care sta la baza fotografiei. Deci sa mai ramina o captura de la Jilava. Ma rog, scara imaginii e mica totusi la focala de 600mm. De remarcat insa planeitatea cimpului.

Si cam in urmatorul hal se prezinta diagramele simulate precis. Eh, daca inaintasii nostri, opticieni si astronomi, ar fi stiut rigoarea diagramelor, ce le-ar fi ramas? Sa se limiteze la diametrul de 10 cm pentru mentinerea unei focale rezonabile?

Vise... tot mai distantate

... mai "distantate social", cum ar spune ciumpalacii care simt nevoia sa adauge cuvinte, si care, pe deasupra, mai fac si sex intre ei.
Tocmai am epuizat si ultima resursa de a procura flintul de corectie a eventualei lentile din discul acela BK7 (D120mm) pe care mi-l donase cineva. Asa-i la romanica, asa-s oamenii, ce sa zic? Posibil ca cei de acolo sa fi primit ordin sa nu ma mai ajute cu nimic... de fapt, toti is cu "nasu' in suflet", poate cu o exceptie sau una si jumatate. Azi am primit totusi un disc mai mic, o lentila din flint, cam subtiata fata de cota nominala din proiectul lor si ciupita la o margine (care ar iesi la marirea razei concave). Are diametrul de 108mm, Poate mi-oi slefui un obiectiv dublet de 102mm deschidere utila, desi nu prea imi convine ca are sageti mai mari decit cele ale proiectului meu, iar lentila s-ar subtia cam mult. Inca n-am masurat-o precis, sa stabilesc daca ar putea ramine de 10mm la centru.
Tot strainatatea va fi solutia, dar trebuie sa pot comanda o cantitate mai mare.

Faze de un penibil grotesc mai produce colegul ala duplicitar, cu nasu' in suflet... ba chiar repetitive. Un fel de abordare capcana, de testare a atitudinii mai noilor angajati.  N-o sa le descriu in amanunt, in context vizavi si de altii, cit de contradictoriu in atitudine e, dar eu n-aveam tupeul necesar sa dezvolt discutia in anumite directii, care deveneau interesante. Pe linga faptul sa te lamurea sa ai 0 pretentii de cresteri salariale acolo, mai sustinea ca toti sefii ajung in posturile alea numai cu pile. Da?! Inseamna ca si cei din prezent, aflati chiar alaturi, tot cu pile ajunsesera! Hai, detaliaza, oaie! Sa fie cu cuvintele tale. Mai in iarna, imi facea altfel de apropouri legate de sefia sectiei pe acolo, dar s-a schimbat.
O lalaie scoafele alea cu cererea mea de concediu fara plata, incit ma deprima si ma ingretaleste cumpit. Habar n-au cum e senzatia ca-ti fuge pamintul de sub picioare si trebuie, eventual, sa-ti gasesti o alta locuinta cu chirie, cit inca esti aici, cit inca mai ai unde locui. Iar anunturile convenabile expira unul dupa altul, in timp ce se coiesc aia pe acolo sa-mi dea un raspuns... orice fel de raspuns. Fiindca a venit timpul sa ma mut si eu in oras, daca ar fi sa mai stau. Mi-e suficient regimul de leguma... neavind nimic in schimb, nici macar posibilitatea unei banale plimbari in serile de vara, fara sa dureze vreo ora pina la locatie si sa trebuiasca sa ma frec prin cacaturile de conserve numite tramvaie. Printre altii, tot individul asta aparator al intereselor uzinei ma acuza ca nu stiu ce vreau referitor la camerele caminelor care apartin fabricii (ca vreau sau nu vreau... asa, pe nemestecate!), devenite intre timp locuinte sociale pentru oameni sarmani si boschetari. Voiam sa stiu niste minime detalii pe care inca nu le-am aflat, nu sa cad in limbi neconditionat dupa camerele lor de camin pentru care se vehicua un cost al chiriei de 3..4 sute de lei pentru mine (angajat al fabricii), pe care sa-i dau inapoi din salariu, comparativ cu cei 130lei cit ar plati socialii aciuati acolo, ei neavind vreo legatura cu fabrica. Ca doar eu sint bogat, mi-as permite!

E posibil sa mai aiba o cladire de camine sociale si la Anghel Saligny, ceva mai noua, dar n-am elucidat aspectul asta.
Singurul lucru cert e ca o sa plec acasa cel tirziu la 1 iulie, pentru cel putin o luna (30 zile fiind limita admisa la ei, prin regulamentul intern pt. concediul fara plata). Intrebarea e daca o sa mai revin sau nu la uzina opticala. Abia astept sa imi mai fac si eu citeceva din treburile mele. Ultima data, intre altele, am finalizat suprafata 1 a filtrelor neutre. Era finalizata, dar a mai trebuit sa le lucrez un pic, pentru ca dupa deblocarea acestora, forma a fost aruncata in convex. Ele functionind practic perpendicular in fascicul, n-ar fi contat acea infima putere optica indusa, dar le-am mai lucrat sa-mi faca cinste (nu-mi bat capul cu marginea, urmind a fi trepanate la fi28mm).

 
In fine, uneori ma pierd privind fascinat la acest nou fragment de Rosiuta...

Cred ca ar fi o a doua nuanta de care aveam nevoie, ceva mai spre rosu decit prima care la rindul ei e vizibil mai rosie decit piselaul ineficient de OC17, avind acele scapari grave pe graficul transmisiei.

PS (24-06-20, orele 19:00): Ieri avind o zi proasta, cred ca mi s-a scurtcircuitat mintea, incit am facut o greseala impardonabila la masurarea razei R3 (concave). Intr-o estimare foarte aproximativa, mi-a scapat din vedere faptul ca, prin proiectia imaginii, masuram distanta focala a concavitatii respective. Astfel am mers pe ideea eronata ca raza ar fi mult mai mica decit cea a desenului pentru acel reper (undeva la 290mm). Proiectul acela mai nou, cu flintul trecut la NSF4 era o versiune modificata a obiectivului. Cea originala folosea o sticla ruseasca, F1, sau F3 in echivalent Jena, undeva prin zona F2-ului Schott. Si R3=332mm. Inca nu se potrivea cu ceea ce obtinusem eu, dar eram deschis si spre varianta unui Fraunfofer, pentru a nu subtia excesiv flintul.
Azi, masurind la Soare mult mai precis (in abatere de 2mm), cu o scindurica fixa, am constientizat enormitatea. Vai, ce ma bucur, e din varianta noua, cel mai probabil sortul fara plumb SF4. Nu se subtiaza excesiv, cred ca pot merge pe designul Clark si sa-mi ramina 10mm grosime la centru. Va fi un prototip, intocmai nostalgiilor mele cu vremurile anilor 1992, cind m-am apucat de astronomie si avind acasa o carcasa veche de obiectiv Taylor de proiectie, cu diametrul de vreo 105mm, mi-as fi dorit tare mult o astfel de luneta acromatica D100mm, F1000mm. Desi mai tirziu aveam sa aflu, pe considerente practice si teoretice, ca compromisul optim pentru un acromat D100mm e la F/15. Cred ca o sa-i dau prioritate in fata ghidajului lunetei simplet (mai ales in caldura verii), fiindca nu le pot face pe toate intr-o luna. Ar fi mare lucru sa-l pot termina... e multa munca inclusiv cu uneltele de slefuire si calibrele.
 

Ajungem undeva?

Am continuat testele opticiene descrise anterior, in ideea de a ajunge la o concluzie macar partiala, fortind pe cit posibil o decizie favorabila... in virtutea afinitatii mele pentru lunetele astrometrice. Acceptasem inclusiv ideea ca n-o sa gasesc ceva "la fix" in rolul celui de al doilea dublet, si ca mi-as slefui eu unul intocmai parametrilor necesari returnati de programul de simulari optice. Dar, din pacate, acromatizarea cu dubleti pozitivi plasati in intra, respectiv extrafocal e ineficienta, e moarta din fasa. Ma gindeam mai intii la acromatizarea fragmentata sau partiala, distribuita pe ambii dubleti, doar ca alura graficului intermediar sufera modificari care vor labarta inacceptabil marimea spectrului secundar.

Apoi, in ideea acromatizarii complete F-C cu primul dublet, ar fi necesar un al doilea neutru, sau mai bine zis un sistem lenticular mai complex, care daca nu imbunatateste in raport cu marirea cromatismul rezidual al obiectivului rapid echivalent, macar sa nu-l agraveze! Ceea ce nu se intimpla, deoarece dubletul convergent clasic acromatizat ar avea plasate gresit focarele "d" respectiv "F-C", incit ar adinci decalajele dintre planele spectrului secundar, mai mult decit factorul de marire.

Coma si culoarea laterala pot fi diminuate, aduse in limite acceptabile, dar nu si cromatismul. Deci solutia ar fi ca cel de al doilea dublet sa fie divergent, tip Barlow, fiind aplicabile ambele variante de distribuire a acromatizarii, doar pe primul sau pe ambii dubleti. Nu sint sigur in privinta corectiei culorii laterale, daca ar fi capabil in cazul in care i se da rol si de corector pentru cromatismul longitudinal. In fine, optimizarile-s greoaie, n-am ajuns la o solutie. Se subintelege, planele focale sint plasate corect, in sensul compensarii, fata de discutia ilustrata schematic mai sus.
Sigur ca am dublat studiile astea cu teste practice, mi-am mai format o luneta si aici, cu insusi obiectivul corector primar.

Ajuns acasa saptamina trecuta, am implementat prima configuratie corectoare pe o lentila plan convexa diafragmata la 50mm si cu focala de 770mm, pe care o slefuisem in 2010. Sistemul supracorecta usor si inca mai avea marja de corectie, astfel incit sint tentat sa reslefuiesc partea convexa a lentilei simplet, pentru lungirea focalei la 1200mm.
Imaginea solara nu-i foarte relevanta, dar in a doua zi, am privit-o mai stabila si de aproape. Era destul de buna si pe un cimp utilizabil extins fata de set-upul cu un singur dublet.

Dubletul intra e unul mai belit, folosit in pretestarile astea, tavalit rau de cei de la fabrica. 68-ul e un pic descentrat din lipire. Mai am niste lentile ale aceluiasi 68 intoarse in sectie pentru remaniere (o repolisare in incercarea de remediere). Au ei multe dosite pe tot locul, cazute si-n dunga. Ar fi si de alea bune, trecute de control, in limita coeficientului tehnologic, adica nelivrate dar achitate de catre beneficiar. Doar ca nu se indura sa-ti dea, sa-ti faca o bucurie. Mai bine sa putrezeasca acolo. Cind primesti citeceva, iti creste inima, dar treptat vei descoperi ca, in mare parte, ti-au dat numai lucruri proaste, cu defecte, niste cacaturi. Inca nu stiu daca oi putea remedia acel 68 strimb dupa lipire, ale carui lentile sint mai bune la suprafata decit celelalte.

Seara am vazut Luna, lumini nocturne si o stea. Focala echivalenta era aproximativ 1300mm. Imaginea era rezonabila in cimpul ocularului Plossl 12.5mm. Doar ca prezenta o subcorectie a aberatiei de sfericitate. Ar trebui sa aplic o asferizare pe obiectiv.
Cred ca ar merita sa-i fac o tubulatura definitiva, in scop demonstrativ sau experimental, cit si pentru a-mi aminti de perioada asta.

M-am zbatut sa procur acea placuta din alama, necesara proiectului pentru ghidajul lunetei simplet. Dar n-am reusit. N-au vrut cacatii sa-mi dea de nicaieri. Nici cei de la fabrica, desi au cacalau pe acolo. Astfel risc sa ajung sau sa ma afund in acea postura pe care o detest mult, aceea a ingroparii gindurilor si a dorintelor mele intr-un calculator, in neantul bitilor, al lucrurilor inexistente, iluzorii. Incerc sa vin cu o alta solutie constructiva pina la sfirsitul acestei luni. Doar ca ceea ce aveam in vedere e foarte greu de realizat practic. ma refer la paralelismul unor axe. O sa mai relaxez prinderea piulitei cuplei de translatie, sa nu fie chiar incastrata. Mai tre' sa comprim etapele proiectarii, cea computationala ar fi fost preferabila, insa la situatia data mai extrag unele date prin metode grafice, din schite la scara. Inca nu m-am obisnuit pe deplin cu setarile versiunii mai noi de Autocad, dar mai putin conteaza asta acum 

Zilele trecute am primit un disc BK7 de 120mm diametru. De care nu reusisem sa gasesc la fabrica. Mi l-a donat cineva. As avea mai multe planuri de proiecte pentru el, initial referitoare la corectoarele astea subdiametrale. Dar proiectarea optica e destul de stufoasa si lenta. N-am timp acum sa ma mai ocup de categoria mentionata, din care pe viitor, daca ar fi sa gasesc ceva viabil, ar fi un corector cel mult triplet, divergent, 2x, la un diametru de cel mult 1/2 din cel al obiectivului simplet. Pina atunci insa, optiunea principala ar fi sa-i gasesc un disc pereche din flint... fiindca a venit timpul sa-mi mai slefuiesc un acromat clasic, de cea mai buna calitate!

Si in fine, o avancronica la extraordinara Rosiuta. Discurile figureaza la sfirsitul slefuirii fine, dar pentru a fi ajuns in situatia demararii slefuirii propriu-zise, a trebuit sa trec peste un mic munte. Mic, dar abrupt, incit sa-si faca simtita prezenta. Si suficient de mare incit sa nu-l poti sari.
Abia astept sa le polisez, sa vad exact ce pigment au comparativ cu alte mostre... care erau si mai spre rosu.