- Sa incep cu stirea momentului... dupa atitea eforturi in ultimii ani, devenite aproape lupte seculare pentru mine, am gasit totusi intelegerea necesara ieri, la fabrica, si m-au transferat la proiectarea mecanica! Tot in cursul zilei de ieri am fost personal si destul de rapid (noroc ca n-au fost cozi aiurea) sa depun o cerere de renuntare la judecata pe tema amintita. Apoi, cu multa promptitudine mi-au fost facute actele de transfer, pina la finalul programului zilei de ieri. Sigur ca m-am bucurat mult, desi am unele temeri despre care n-o sa scriu. Nu-mi ramine decit sa sper ca transferul a fost facut sub bune auspicii.
Cerinte de documentare sint mai multe, normal, insumate scopului de inginerie mecanica (proiectare). Dar e directia mea profesionala pe care voiam tare mult s-o valorific. Mi-a placut si geometria in scoala generala (incepind de prin a 6-a, parca), iar lucrul in SolidWork porneste de la inchegarea unor scheme 2D. Mi-a ramas probabil vesnic in creier o faza a verificarii temei mele la geometrie de catre diriga (profa noastra de mate pe atunci). Era o problema nu tocmai usoara pentru stadiul respectiv, cu un paralelogram in care se stabileau niste reguli ale treimilor, relatii de paralelism si de astea... pentru deductiile finale. Diriga m-a intrebat atunci daca ma ajutase taica-meo. Nu, eu singur o facusem, corect si complet.
- Abia de prin luna Mai am reluat intoarcerile mai constante acasa, in weekenduri... Aproape ca nu-mi mai venea sa fac nimic acolo, dar din moment ce am platit cota mea de impozit, mi-am planificat totusi ceva lucrari si pentru anul asta. Mai scriam ca devenite prioritare pe parte opticiana ar fi tripletele Taylor (foto), dar avind pe teava slefuirile la dubletele D100mm, incepind de la slefuirea fina si cu o limitare a desfasurarii lucrului in baia mica dezafectata (hala nr. 2), am hotarit sa continuu cu astea, cu toate, in speranta ca le-as termina pina prin octombrie, cel tirziu. Ramine de vazut, fiindca is destul de multe, cumulate, si necesita mare atentie la minuire, in toate operatiile. A fost foarte important sa ma vad cu exemplare de obiective finalizate din ambele versiuni D100mm (in august 2021, respectiv 2022). Mai am citeva cu slefuirea finalizata, vreo doua de anul trecut si doua de acum recent, din luna Mai. O nasoala patita in viltoarea weekendurilor din vara anului trecut, m-a adus in situatia de a trebui sa gasesc un crown suplimentar. Mai aveam ceva donatie din care am refacut lentila respectiva, doar ca nu prea imi convine ca e mai subtire cu 1 mm, si e mai galbuie. Ca densitate pare a fi BK7, cum mi se spusese, dar e cam dubioasa culoarea. In functie de cum s-or mai aseza lucrurile, as polisa-o pe asta in august, sa ma lamuresc ce-i cu ea. Nu apare in imaginile de mai jos. Inainte de a le impacheta bine, individual, pentru vremuri mai bune, as vrea sa le am pe toate pregatite pentru bagat in polisare.
Placile (inclusiv cele pentru flinturi) le slefuisem la un plan-paralelism in 5..6 sutimi, cu unele exceptii la care nu incepusem slefuirea propriu-zisa de la discuri plan-paralele. Ajustarile pentru centraj (scoaterea penelor) le-am reluat odata cu trecerea la slefuirea sticla pe sticla, cu abrazivul #180, astfel incit la finalul sortimentului mentionat, penele erau pina intr-o sutime. Cu un surub micrometric bine rodat, atentie si mina usoara, merg la limita de detectie, care chiar e undeva la un micron, si care la un diametru de masurare de ~102mm, inseamna un centraj in 2".
Cam asa se prezinta...
As mai vrea sa-mi fac pina-n august si versiunea F1460 de luneta D100mm, cu celula obiectivului si focalizatorul ca parti comune.
- Atmosfera asta aproape mereu cenusie m-a mai dus recent la niste incursiuni de astea in necunoscut... unde n-ai cum sa nu te intrebi "cum ar fi fost daca...?"... daca nu s-ar fi aliniat acei mai multi factori care sa duca la rezultatele cunoscute. Odata cu trecerea anilor, tot mai putini oameni mai stiu sau isi mai aduc aminte cine a fost Senna. Finalul acestuia a fost mai neasteptat, cu o defectiune clara la sistemul de directie (vazindu-se in imagini ca rotile masinii nu mai virau fizic). Insa si mai putini oameni mai stiu cine a fost Greg Moore. A fost un tinar pilot destul de bun, per ansamblu (incluzind circuitele stradale si "de sosea"), si de exceptie pe cele ovale, activ la Indycar in perioada 1996..1999. Ai fi tentat sa zici ca pe ovale, tot ce conteaza e sa-ti bagi piciorul in ea de acceleratie, dar mai trebuie si ceva viziune. Unii dintre colegii lui apreciau ca era cam nebun prin riscurile pe care si le asuma. Probabil ca finalul acestuia era oarecum previzibil, desi se mai temperase un pic pe circuite, dupa un an sau doi. In toti cei 4 ani, toti factorii conlucrau parca la respectarea unui tipar negativ al sezonului... cu o perioada de mijloc a anului foarte proasta, cu multe probleme de fiabilitate si greseli personale care ii distrugeau sezonul in clasamentul general. Inaintea cursei de la Fontana 1997, tot la final de sezon, zicea ca chiar ar vrea sa cistige acea cursa pe superspeed-way (sa mai salveze ceva din sezon)... desi clasarile proaste precedente, venite in cascada nu-l recomandau. A fost aproape sa cistige, fiind primul spre final, cind i s-a spart motorul. De altfel, la prima sa cursa de 500 de mile (in mai '96), pe un circuit aproape identic cu Fontana, a avut o iesire izbitor de asemanatoare cu cea finala, dar pe un unghi mai lin, cu o traiactorie aproape paralela cu linia dreapta. Stilul de pilotaj, setarea masinii cu predispunere la supravirare pe iesirea din viraj, reactii similare pe alte ovale mai scurte, downforce-ul redus prin regulament si proiectarea defectuoasa a zonei de infield a circuitului... toate astea si altele s-au aliniat. Faza respectiva e de neuitat, vazuta in transmisia live, cit si de neconceput atunci, pe viu, cu cele doua cuvintari ale doctorului de competitie. Doar ca logica probabilistica tinde sa se adevereasca. Imi amintesc ca si eu eram cam negru a doua zi, luni... la ceva curs de Studiul Materialelor.
Conform unui interviu vazut de mine recent, si Greg Moore a fost inspirat de Senna. Iar eu ce sa zic? Sigur ca diferentele is mai vizibile, dar la rindul meu am fost inspirat de ambii, in anumite privinte.
