luni, 18 mai 2020

Deturnarea...

Incep prin a povesti un epizod din dimineata zilei de vineri, 15 (odata cu debutul noii stari nationale, teoretic mai laxe), din cotloanele metroului, intre magistralele de la Unirei. Mergeam ca de obicei, destul de repede si pe axul culoarului, pe noile marcaje, nefiind foarte aglomerat sa-i incurc pe cei din sens opus. Faza la care il aud pe un gogoman de asta dintr-un mic grup care se apropia... zicind tare, intr-un ton hahait, cu referire la mine: "ia uite-l ce mindru e...", la care ii raspund: "sinteti cam prost. Nu v-ati gindit ca (marcajele) au o aderenta mai buna?" Mai zice unul dintre ei ca: "pune-ti masca". Il intreb si eu pe un ton de iritare crescinda: te impiedic cumva sa-ti porti propria masca?! E culmea prostiei la specimenele astea! Din partea mea, is liberi sa se faca cosmonauti. Adica pentru mine, la cite ginduri si probleme am pe cap, eventuala mindrie cretinoida in acel context ar fi fost ultima atitudine pe lista. Nu lipseste mult sa se iste altercatii inclusiv pe tema asta, cu bolovani de genul ala, gindindu-ma ce contributie au prin iresponsabilitatea lor goarnele anale ale marilor formatori de opinie din presa, stimabili cindva, care infiereaza lumea contra pretinsilor smecheri (ca mine), care nu respecta regulile. Ma feresc si eu cit pot, dar nu pot trai mereu cu teama infectarii. Mai sint apoi gardienii si agentii de militie, care sigur vor deveni mai insistenti. Tre' sa fiu si eu mai succint. Sa le raspund doar ceva de genul ca dupa ce imi vor face dreptate, atunci sa-mi ceara sa ma conformez. Si ca nu le cerusem nimic special, doar sa aplice legea intr-un caz extrem de clar si relevant.
PS (18.05,20, orele 18:35): M-au nenorocit astia de tot, gradual. Si inca abia acum se simt restrictiile, cind teoretic ne anuntau ca vor relaxa lucrurile. Nu mai pot circula cu metroul, cu tramvaiul sa zic ca ar mai merge. Exigentele sporite de la metrou se datoreaza intentiei companiei de a le tine in brate pe masele petioase de oameni de la Pipera, de la multinationale. Inca o data observ cum altii sint adevaratii beneficiari ai plimbarilor de seara prin oras, diverselor iesiri etc. in timp ce eu doar decontez. Sint singur (exilat in restul timpului la periferie), nu vorbesc, nu tusesc, n-am nici contacti, nu fac nici sex... dar sint bun sa decontez. Le-am si spus unor organe de la Unirei ca daca se vor stradui sa faca din mine un infractor, vor reusi pina la urma. Si ca atita le-ar trebui, sa-mi fure din contul in care primesc salariul (acest cont bancar fiind acceptat de mine prin constringeri). Ca o sa ies sa omor oameni de pe strada. Sa nu zica ca n-au stiut. Aveam si niste masti la mine, date de la serviciu, dar nu pot abdica de la principiul ca autoritarile romane merita tot dispretul si nesupunerea. Trecind la pasul urmator, presupunind ca as accepta sa port cacaturile alea pe mutra, nimeni dintre zelosii pulii care stau sa te pescuiasca din multime, fara ca tu sa fi facut vreun rau, nimeni nu-i va sanctiona pe nesimtitii care poarta masca pe sub nareta, pe aia care hahaie, horcaie, borhaie si-ti sufla in cap. Aia se descurca si pe nivelul asta mai banal. TOTU-I DE FATADA IN LATRINA ASTA DE TARA! Si sa nu-mi spuna careva sa fiu si eu la fel ca aia! Urmeaza sa-mi recuperez diferenta de bani pentru abonamentul lunar, pentru ca au schimbat regulile in timpul jocului iar eu nu le accept, ei nelasindu-ma sa circul normal cu metroul. Sigur va iesi miine dimineata cu scandal. De la caserie am cumparat cartela, de acolo tre' sa-mi returneze ceea ce-mi datoreaza. De mult nu m-am mai simtit atit de pierdut in spatiu, cum am fost azi dupamasa la Unirei, dupa ce m-au condus afara. Fiind si incarcat cu straitele si bidonul de apa dupa mine. Plus ura fata de jegurile "omenoase" din jur. Va trebui sa fac eforturi uriase sa mai ramin aici, sa nu renunt mai repede decit imi propusesem sa ramin. Desi in tramvai, la intoarcere, ma gindeam ca-i timpul sa ma impachetez dracu, sa merg acasa, fiindca nu mai am ce cauta pe aici.
Mi-e rusine s-o spun, dar daca PSD-ul ar reusi rapid prin parlament sa elimine aberatiile astea de restrictii specifice regimurilor totalitare, incapabile, dar care arunca vina si raspunderea asupra populatiei, rapid insemnind maxim 2 saptamini, atunci m-as repezi sa-i votez cu doua miini.
Gata cu metroul, imi iau ramas bun de la doamna mea blonduta!  /PS

Periodic, la citiva ani, reiau tema de studiu referitoare la obiectivele acromate si, posibil, apocromate... care sa reduca mai mult spectrul secundar la aperturi mari. N-am scris in postarea trecuta ca acele studii se si incheie mai mult dezamagitor. Dar partea asta mai putin conteaza, nici nu devine apriori o regula pentru mine. Deci, mi-am format o astfel de luneta pentru teste... amintirile pozitive stirnite fiind de nepretuit.


Am dus-o la un grosisment ridicol de mare, ~193x, aproape 8xD[mm], cromatismul inerent simpletului ramind subcorectat.
Am mai trasat o schita cu acel grafic detaliat. Discutia implica 3 situatii de analiza. A 3-a nu mai intra in acel caiet de ciorne. Ma gindeam s-o transpun in autocad, pentru prezentare. Inca n-am apucat. Totusi gindirea mea initiala are sens, dar are ceva scapari de care nu-mi dau seama.


Ba chiar am fragmentat sistemul, pentru a-i analiza raspunsul in OSLO, am facut izolari spectrale... care imi confirma deductiile initiale, dar poate tocmai separarile astea nu-s in regula.


Au urmat proiectii solare cu lentila obiectiv F305mm si acel corector in montajul initial, de doua dublete. Discul solar raminea cu irizatii subcorectate, de rosu in intra-focal si albastru in extra-focal, adica specific simpletului. L-am diafragmat pina la 8mm, incercind sa aflu daca pot obtine o supracorectie, o inversare a irizatiilor marginale. Evident ca nu. Ponderea cromatismului in discul Airy nu conteaza. Ci culoarea falsa parea sa creasca spre infinit odata cu marimea imaginii. Am trecut la simulari, si totusi pentru configuratia asta, zona dublului distantei focale a sistemului corector era una sensibila. N-o observasem la teste fiindca insistasem pe amplificari supraunitare. Le-am intors pe toate partile in simulari si am obtinut o varianta rezonabila cu un singur dublet folosit, care aducea cromatismul in balanta la o amplificare in jurul valorii 2x.
Partea proasta e ca deschiderea obiectivului ramine mica, de doar 25mm... astfel incit nu stiu care pentru care e corector! Poate simpletul e corector pentru dublet! Desigur, eu prefer "corectia planetara", supracorectia cromatica, urmata (cel putin fotografic) de blocarea albastrului cu filte galbene-portocalii.


Cu un eventual simplet FK56 i-as putea creste deschiderea la 40mm.
Mai aveam de spus ca acestui dublet i-am aflat parametri, desi proiectul sau e foarte vechi si actualmente mai era invaluit de o secretomanie penibila, nefiind mare brinza designul in sine. Avind si net la un calculator, am accesat standardul TOOC (sau GOST) pentru extragerea datelor despre sticle si gasirea echivalentelor.

Am fost prins de-a binelea zilele astea in proiectele opticale, intr-un mod neasteptat. Totusi la final dezamagirea iese chiar complet din calcul... pare ca am gasit o aranjare care sa produca o corectie mai importanta folosind doua dublete, acesta de la L1973 si inca unul mai mare pe care nu l-am identificat, n-am date pentru a-l transpune in simulare. Segmentul aberatiei longitudinale cromatice se adevereste a fi, in cazul focalei mai lungi scontate, la nivelul asteptarilor. E dictat de simpletul frontal cu focala mai mare, dar imi pare a fi foarte corectabil cu cel de al doilea dublet, care are si luminozitate mai mare, facind posibila continuitatea pupilara, importanta mentinerii traseului optic nevignetat. Imi va permite o marire de pina la ~5.8x. Astea erau dublete frontale ale obiectivelor pentru lunete de ochire.


Am grabit postarea pentru ca, fiind ora 1:20, tre' sa ma atipesc. Acum, dumineca, nu vin dupa o adormire de seara.
Apropo, mi-am mai dobindit o gagica de cea mai buna calitate, e extraordinara. Merge cu tramvaiul de dimineata, din aceeasi bucla de plecare. 

duminică, 10 mai 2020

My Golden Penny

In perioada recenta a vacantelor de Paste si 1 Mai am reusit sa leg niste delegatii opticiene a cite 3 zile pina acasa, la uzinele mele. Contextul favorabil gindirii unui nou accesoriu de observatii (foto-vizuale) solare, cit si dorinta de maximizare a rezultatelor foto prin luneta simplet mi-au reactivat interesul spre realizarea filtrelor necesare. Ceea ce implicit a insemnat noi variatii emotionale pe care incerc sa le gestionez mai bine la schimbarile bruste de mediu, care culminasera in iarna chiar cu pisarea ochilor in trenul particular de softrans, cind ma intorceam abrupt si defitat cu gindul la proiectul meu pentru masa portabila care murise inainte de a se naste. Un lucru pentru care mi-am sporit eforturile de a-l preveni si combate odata cu experientele traite in 2019.


Primele sticle procurate si aduse in prima "vacanta" au fost cele neutre si galbele, in doua exemplare, asa cum procedez si cu restul componentelor; nu neaparat ca coeficient tehnologic, ci pentru a avea una de rezerva pe o durata mai lunga. Am inceput cu filtrele neutre, noutatea pentru mine fiind grosimile mai mici la care trebuie slefuite pentru a incapea in carcasele standard. Adica cam la 3 mm grosime, desi le-am lasat cam la 3.4mm. Constatasem in rindul mostrelor fi20mm rebutate, subtiate si cu pene enorme ca aveau de fapt doua densitati usor diferite la fabrica, intre stocurile vechi de zeci de ani. Pare totusi ca am nimerit dintre cele majoritare, usor mai dense, asa cum aveam nevoie, ba chiar si mai dense mi-ar fi prins bine (pt. vizual), la capatul a doua reflexii ustate pe sticla.
Le-am cerut la 40x40x5mm, nu la 45mm latura, ca sa nu exagerez, desi imi apare astfel o usoara complicatie in debitarea lor circulara, la un prim diametru (brut) fi 36mm.


Iata imagini de la polisare, inceputa in prima tura si incheiata pentru prima suprafata in perioada de 1 Mai (aceea dedicata oamenilor muncii... dar anul asta n-am avut timp sa-i mai dedic sarbatorii altfel de postari... pentru care, de fapt, am epuizat subiectul).


A doua oara am adus si un al 3-lea sortiment de sticla, verde, asa-zis de banda ingusta. Desi e cam prost la filtrare (scapind mult albastru, fiind centrat mai spre albastru). O sa incerc sa-l las cit pot de gros (circa 3.7mm), pentru o filtrare mai buna. Ma gindeam sa-l folosesc strict fotografic pentru Soare, atit prin luneta acromatica cit si prin simplet, apoi convertire in grayscale la procesare. Urmeaza sa ma hotarasc mai exact cind le-oi finaliza, desi cred ca unul rosu dens ar fi fost mai bun.
Iar pentru completarea blocului am inclus si doua discuri BK7 (ca cele de la simpletele mici) pentru realizarea a doua ferestre optice la care ma gindeam de mai demult ca mi-ar fi necesare protectiei interiorului aparatului DSLR; sa nu mai fie expus prafului cind nu folosesc ADC-ul sau vreun altfel de sistem de amplificare.
Placa metalica serveste ca suport la degrosarea plan-paralela, urmind ca pentru finisare, discurile sa le blochez pe un substrat din sticla, mai precis si usor ajustabil in privinta planeitatii sale.


Le-am lasat adaos axial mai mare decit as fi vrut pentru stadiul asta, grosimea in prezent fiind cam 3.9mm. Ceea ce bine am facut!


Am terminat si prototipul unui nou simplet dintr-o sticla incerta. Care insa rezulta din masuratori ca ar avea un indice de rafractie mai mic decit BK7, undeva la 1.49. Operatia a constat in planeizarea unei suprafete mai puternic curbate. Seara zilei de simbata fiind inorata, inca nu m-am edificat asupra calitatilor sticlei si daca ma pot baza pe suprafata convexa originala ramasa, devenita acum frontala. Sper sa-mi fac cit mai repede bancul de probe pe care sa masor focarele B si R, sa-i stabilesc puterea dispersiva etc. Rapid, cu o ora inainte de a pleca, am apucat sa incropesc un test de autocolimatie pe o oglinda "plana" pe care o aveam demult in dulap, provenind de la ceva aparat mare de proiectie. O oglinda jalnic de valurita, dar care pe zone atit de inguste mai prind citeceva utilizabil. Lentila aparea in regula, fara defecte flagrante detectabile.


Filtrul  foto rusesc de care dispuneam, C18, nu e galben pur, ci galben-verzui. Abia acum vedeam diferenta prin comparatie. L-am luat cu mine la Bucuresti, pentru a mai privi seara cind stau la masuta, a mai privi si la tv, la digi (cu multiple nuante de albastru). A face comparatii mai atente. Si constat cu stupoare ca acela bloca mult mai bine albastru decit noua mostra de galben procutata de la uzina, din care aveam si striclele de acasa. Ma ofticasem rau, eram cam bulversat, gindindu-ma ca nu le voi putea folosi. Si bine ca n-am avansat mai mult de atit in prelucrarea lor. Aveam si un grafic din care rezulta anomalia, dar ma gindeam ca scaparile or fi ceva specific nuantelor palide/deschise. M-am straduit totusi, sa vad daca le pot recupera. Am suprapus doua mostre, ajungind la grosimea de aprox. 4mm, iar filtrarea pe albastru s-a ameliorat considerabil, fiind sensibil mai buna decit la C18-le (tot rusesc) de care dispuneam, luat acum ca referinta. Ma intereseaza totusi alura graficului, daca s-ar fi deplasat doar cu totul spre dreapta, atunci nu-i in regula. Inca n-am reusit sa mai obtin o certificare grafica, nu stiu daca or mai avea fizicienii chef sa-l retesteze la grosimea majorata, dupa cum spuneam. Nu gasisem nici o fisa de documentare a sticlei, cu greu mi s-a spus ca e OS17 si ca e ruseasca... dar as fi putut cauta luni de zile in catalog , ca nu l-as fi gasit. Stiam totusi din experienta cu cel verde (din cerinte de serviciu) ca "C-ul" alfabetului lor e "S" pentru noi (iar 3-ul e Z, ceea ce o spun ca idee). Deci sticla era OC17... confirmata si acolo ca fiind cea mai proasta din categoria ei, recomandata pentru instrumente vizuale, nu a fi utilizabila fotografic. Incerc deci sa aflul la grosime mai mare daca se imbunatateste cu adevarat; caci nu pot estima ochiometric exact cum se comporta la zona superioara a graficului.
Ma gindeam ca cel galben (un galben bun) s-ar preta acromatelor corectate F-C. Iar un OG550 sau echivalent ar fi compromisul ideal fotografic pentru un simplet sau obiectiv tip Clark clasic mai mare, cu albastrul (F) supracorectat, adica avind o corectie a liniei 520nm si C (656nm rosu).


Apoi am mai gasit mostre la fi24mm din sticla asta veche, portocalie. Par a fi doua, poate chiar 3 nuante portocalii in resturile ramase. Una dintre acestea fiind, din aprecierea mea, ceva mai transparenta decit mostra fi20mm. Ceea ce cautam, de fapt, intrucit filtrarea unui echivalent OG570 ar fi cam prea drastica pentru simplet, imaginile raminind prea palide. Am si polisat partial pe acolo o mostra, dar inca are pori care ii pot influenta aparenta. La Luna, sigur il voi putea folosi, fiind incert pentru Jupiter. Am obtinut si o placuta din care pina la urma o sa-mi tai eu acasa, operatia fiind delicata. Are 10mm grosime si trebuie despicata pe cant. Nu-i lasata cu dire aspre circulare de la debitare, ci e slefuita mediu spre fin, la 35x100x10mm. Are o nuanta atit de frumoasa... e extraordinara! La fel ca Rosiuta. O mai tin in fata mea la masuta, pe o foaie alba. O mai iau si-n pat, cind ma intind, linga cap... fiind inspirationala! Mi-ar mai ramine si ca suvenir, ca o bijuterie, ceva similar alamei in rindul metalelor, despre care scriam ca imi ramasese de la luneta simplet D38mm.
Am observat cu atentie acele resturi... inca o alta nuanta sigur mai exista la un dop carotat, vizibil mai spre rosu. Deocamdata doar niste mostre...


Initial ma gindeam la un alt titlu pentru aceasta postare, "Dedublarea", care e doar aparenta, dar in momentul procesarii urmatoarei imagini mi-am schimbat optiunea.


In fine, ziua de ieri a demonstrat ca nu exista limitare pentru omul de afaceri, managerul, inginerul dar si opticianul din mine, care a fost dintotdeauna inclinat catre experiment. Nici atunci cind esti la Jilava si ai "gratii" dese si fixe la ferestrute. Ce mai e 1992 sau 2020? Astea n-au virsta. Pe verticala nu exista niciodata limitari cind faci lucrurile cu sufletul, evolutia depinzind de interesul si capacitatea interioara a fiecaruia.


Cind am venit aici, intrezaream mai multe obiective cu diverse grade de dependenta de terti factori si de plauzibilitate. Din multe s-au risipit treptat raminind putine. Dar au mai si aparut altele noi.    
In studiile mele din anii trecuti ma gindeam la altfel de acromatizari pentru obiective simplete, avind nevoie de alte sisteme lenticulare (minim dublete) sub-aperturale, cu un raspuns cromatic diferit, o supra-acromatizare... ceea ce acum prinde contur. Dublete corectate in privinta aberatiei de sfericitate, dar aparent simplete la cromatism... avind insa focarele B si R inversate; focarul albastru fiind cel indepartat si cel rosu devenit cel apropiat. Sisteme de compensare!.... (caietul e doar pentru ciorne)
Ar fi minunat daca, in prima faza, mi-as putea realiza astfel luneta cea mare!

PS (13-05-20, orele 3:10): Iata ce inconsistenta semnificativa in privinta sticlelor galbene, de data asta. Nu pot sti exact de care am eu, sper sa fie din alea mai dense.

(desi placutele mele is mai groase, aproape duble, cred ca tot de alea piselau or fi)

PS2: Iata si graficul pe care se bazeaza teoria mea in privinta cromatismului longitudinal indus de corector, care trebuie sa pastreze o orientare, nu neaparat o anumita marime. Segmentul F-C produs de obiectiv, care constituie obiectul de alimentare a corectorului (masurabil pe ordonata), e constant sau inerent aperturii, iar zona apelor cu adevarat miscatoare e pe masura apropierii de planul focal obiect al corectorului, situatie in care imaginea finala (pe abscisa) e aruncata spre infinit. De asta ziceam ca amplificarea data de corector va fi atit cit se cere pentru suprapunerea radiatiilor F si C, doar ca poate sa devina nepractica.


* rectific: e invers, futu-i rasa ei de treaba. Daca corectoru-i slab cromatic, pe masura cresterii amplificarii induse, mi le arunca si mai departe focarele reale pt. radiatiile F si C.
PS3: Totusi afirmatiile initiale in privinta corectiei cromatice sint corecte pe criteriul distantelor. Am mai facut niste schite pe grafic, ar fi 3 situatii, dar nu mai am timp pentru abordarea unghiulara. Tre' sa ma mai atipesc un pic. OSLO indica agravarea corectiei direct proportional cu amplificarea. Ceea ce pare sa se confirme oarecum prin experimente. Toate deductiile, in final, trebuie confirmate prin experimente. Apare si culoare laterala problematica, desi cred ca ar fi posibila de corectat cu un unic dublet, caruia probabil i-ar trebui sticle mai speciale.  Cel mult un eventual menisc separat. Toate calculate scopului, nu asa, gasite si implementate (preferabil de tip Barlow 2x). Altfel, o schema mai stufoasa devine nerentabila.

Lucrul la Obiectivul cel Mare a inceput!

Inca din urma cu multi ani, de cind activam pe platforma besinilor "democratice" de la FB, am avut mai multe abordari ale subiectu...