Facusem o traditie pe fesbuc si din ziua asta, postind in special momente din trecutul meu indepartat, dar acum nu mai am chef sa scormonesc dupa alte poze vechi. In schimb, lunile trecute am extras niste mostre de spamm de pe aceeasi platforma, cu care o sa incep.
Nu stiu la mine care zicere s-ar potrivi mai bine!
Mi-au trebuit 40 de ani pentru a reusi sa fac dragoste cu o fata (in particular, cu Rosiuta)? Nici macar asta nu-i valabila, desi eu am mai iesit zilele astea la gagici, insa n-am gasit nici una dornica sa faca sex cu mine. Bine ca macar a fost indeplinit
dezideratul contra timpirii.
Iubirea mea pentru Rosiuta se transforma mai mult in durere. Mai sper totusi de la ea ca macar sa nu fie proasta de aia cu spume, sa nu ma vada ca fiind neom. Totusi, saptaminile trecute, cind am fost la Bucare, cred ca prima data, pe 26-06, stind eu pe trotuar in apropierea unei statii (in zona multinationalelor, aproape de Pipera), erau doua gagici cu ceva mape, pe care voiam sa le vad mai bine. Apoi, la sfirsit, cind am mers sa reintru in subteran, m-a abordat una, sa dea mina cu mine si sa-mi descrie problema (erau de la un ONG). Se prezenta altora pe acolo ca fiind Maia (ca o fi nume real sau fictiv nu stiu), si avea mina finuta! Ma gindeam si la Rosiuta, cum o fi la simtire... o fi extraordinara, cum parea. Probabil ca o sa-mi aduca si sfirsitul... fiindca de prea multe ori mi s-a intimplat faza asta, bineinteles, de-a lungul anilor.
Revenind la numar, singura mea consolare e ca nu ma simt de 40.
Oi mai completa dupa cum imi vine cheful... deocamdata mai deschid un paragraf referitor la eclipsa de asta-noapte, pentru care din pacate nu ma pregatisem nicicum. Din mai multe cauze. Dar totusi pe la pe la ora 23, au inceput sa se strapunga norii in directia Lunii, apoi chiar s-a inseninat bine. Iar lucru pozitiv e ca treptat mi-a venit cheful sa ma engioinez, salvind ce se mai putea din eveniment, vizual si fotografic. Am observat printr-un binoclu 10x50 si o luneta terestra 20x50, ambele rusesti. La fel si fotografic, printr-o trecere graduala... de la aparatul A530 chior, dupa care prin acea lunetuta, in afocal (dar cu aparatul tinut in mina). Pentru ca luneta din observator a ramas cu segmentul acela atasat in plus, provizoriu, de cind testasem anul trecut la fotografierea cu amplificare pozitiva, astfel incit n-ar fi fost posibila focalizarea directa pe DSLR. Tre' sa-l dau jos. Asa, si Luna intrind in umbra unor copaci, de pe balconul de la camera mea, am iesit cu sculele pe terasa observatorului. Am luat si DSLR-ul, montindu-i direct singurul obiectiv mai lung disponibil, adica Tair 3-ul. Cam greu si asa... intrucit n-aveam suport pentru el, initial fotografiind prin sprijinire, dupa care l-am fixat ceva mai bine pe coltul observatorului, ajustindu-i inclinatia cu o cutie de ocular la capatul superior, pe burduful parasolar. Zic fixat, desi pe coltul ala era o tabla care flamba uneori... nu-s sigur daca n-o fi perpetuat vibratii, existind uinele inconsistente. Nici focalizarea pe infinit nu era chiar in cap de cursa (ceea ce e bine), fiind o marja de ~2 zecimi. Am verificat claritatea de la inceput si pe parcus, in previzualizare marita pe lcd, dar nici in privinta stabilitatii acesteia nu-s prea sigur... cu manipularea, miscarile si sprijinirile necesare. Aveam in gind mai multe tipuri de imagini, fiecare sa sintetizeze ceva. Vreo doua o sa exclud din prezentare, intre care cea cu variatia expunerii (care ar fi meritat atentie, dar ar fi putut iesi ceva mai bine.
Ma oftica la culmea si fitzele programelor de prelucrare. Nu mai pot procesa ca inainte, ci imi trebuie tot felul de artificii.
Incep prin afisare directa a imaginii in afocal, cea mai clara dintre acelea, din continuarea acelui prim set, pe terasa observatorului.
Iar la urmatorul link e genul de imagine pe care abia acum, desi cu echimapente minimale, am avut posibilitatea sa o abordez. E pentru zona umbrita (fiind un pic fortate timpul de expunere si fereastra de captura, fiindca intirzierea la declansare era cam mare, nu mai stiam cum s-o reglez):
https://live.staticflickr.com/65535/48308803111_0a8d4ca769_o.jpg
(^ vezi, iubita mea, apare rosiuta ca tine!)
Iar aici e o captura in modul de filmare. Cu expunere pentru zona luminata. 50 cadre stacuite, desi aveam 200 si ceva, iar programul PIPP n-a putut sa le includa pe toate in refacerea filmuletului cu obiectul centrat. Eh, oricum suficiente, imaginea iesind semnificativ mai buna in privinta detaliilor. Posibil si din alte cauze: eliminarea eventualelor vibratii si un contol mai atent la focalizare.
https://live.staticflickr.com/65535/48308969022_eed1441683_o.jpg
Haloul rosu era in intrafocal. Putea fi redus din ratiuni estetice, dar nu conosc prea bine parametri acromatizarii acestui teleobiectiv. Invers, in extrafocal, irizatia e pe verde, ceea ce e mai grav si uneori mai inselator la focalizare. Daca vrei s-o cosmetizezi prea mult, sa fie fara culoare falsa, risti sa pierzi la finetea detaliilor! De asta, un pic de halou rosu oricum e nativ, e inerent focalizarii optime pe verde.
PS: Aveam un alt set de 4 imagini din care a iesit o imagine ceva mai buna a zonei umbrite. Am inlocuit fotografia de la primul link (care era si usor fortata spre rosu si ca luminozitate). Da, a iesit ceva multumitor, pina la urma, de la observatorul uzinelor Tavi's Optical. Tipul ala de expunere ma interesa cel mai mult. Rau am facut ca n-am mai mers in casa sa-mi iau telecomanda. Prin telecomanda, intirzierea declansarii ar fi fost mai scurta. As fi obtinut mai multe cadre pentru stacuire.
N-am mai inclus la descrierea fotografiilor: Tair 3 are focala de 300mm, rezultind o pupila de intrare de 37.5mm la F/8.
PS2 (18-07, 01:44): Afisez totusi si inceputul capturilor astrometrice ale eclipsei, odata cu inseninarea.
... de aici, ba chiar un pic mai "din urma", a inceput lupta continua a omului cu marimea unghiulara.
